Pastorala Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane la Duminica Ortodoxiei – 2004

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane,

Prea iubitului cler, cinului monahal si dreptmaritorilor crestini din cuprinsul Patriarhiei Romane, har, mila si pace de la Dumnezeu Tatal, iar de la noi, arhieresti binecuvantari!

Iubiti fii si fiice duhovnicesti,

Duminica din prima saptamana a Postului Mare este inchinata Ortodoxiei sau dreptei credinte, ca zi de pomenire a biruintei ei asupra falselor invataturi care tagaduiau dreapta credinta si luptau impotriva sfintelor icoane.

Dupa decenii de persecutii impotriva sfintelor icoane, Sinodul din anul 843 de la Constantinopol a formulat invatatura ortodoxa privind cinstirea sfintelor icoane si a rostit anatema asupra tuturor celor care refuza cinstirea acestora.

Textul Sfintei Evanghelii randuit a se citi in aceasta zi la Sfanta Liturghie ne infatiseaza momentul chemarii primilor ucenici la slujirea si misiunea apostolica. Intalnirea lor fata catre fata cu Hristos Domnul a fost un moment hotarator al vietii lor. Dialogul dintre Iisus Mantuitorul si Natanael se incheie cu promisiunea ca ei, Apostolii, vor vedea ‘cerul deschizandu-se si pe ingerii lui Dumnezeu suindu-se si pogorandu-se peste Fiul Omului’ (Ioan 1, 51).

Prezenta Domnului in mijlocul ucenicilor timp de trei ani si jumatate si, in cele din urma, bucuria reintalnirii lor cu Hristos Cel inviat din morti i-a convins pe deplin sa marturiseasca si sa vesteasca lumii ‘ceea ce era de la inceput, ceea ce noi am auzit, ceea ce cu ochii nostri am vazut, ceea ce am privit si ceea ce mainile noastre au pipait’ (I Ioan 1,1), adica pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu Cel vesnic, Care S-a facut Om pentru mantuirea tuturor oamenilor.

Icoanele marturisesc impreuna cu Evanghelia taina Intruparii Cuvantului vesnic al lui Dumnezeu: ‘Si Cuvantul trup S?a facut si S?a salasluit intre noi; si noi vazutu-I-am slava ca pe slava Unuia-Nascut din Tatal, plin de har si de adevar’ (Ioan 1,14).

Prin Intruparea Fiului lui Dumnezeu, ni s-a descoperit adevarul ca Hristos este ‘chipul nevazutului Dumnezeu’ (Coloseni 1, 15). De aceea este necesar sa meditam asupra intelesului si folosului cinstirii sfintelor icoane in viata Bisericii si in viata fiecarui crestin.

Dreptmaritori crestini,

Icoana este o marturie a credintei Bisericii in Intruparea Fiului lui Dumnezeu; in aceasta tainica si adanca lumina a icoanei, descoperim sensul si frumusetea smereniei Mantuitorului nostru Iisus Hristos.

Icoana ortodoxa ne arata ca, prin Intruparea lui Hristos, omul a devenit purtator de sfintenie spre viata vesnica; a primit frumusetea chipului cel dintai si plinatatea sfinteniei. Pe langa icoanele Mantuitorului, Biserica cinsteste icoanele Maicii Domnului si ale sfintilor, pentru ca icoana este o marturisire a prezentei iubirii si lucrarii lui Hristos, prin Duhul Sfant, in Biserica Sa, mai ales in sfintii ei.

Ceea ce auzim cu urechile noastre cand se citeste din Sfanta Evanghelie, vedem tainic, prin credinta, in icoana care ne infatiseaza spre vedere duhovniceasca, taina mantuirii noastre, ajutandu-ne sa simtim mai bine prezenta lui Hristos in Biserica, pana la sfarsitul veacurilor. ‘Si, iata, Eu cu voi sunt in toate zilele, pana la sfarsitul veacului’ (Matei 28, 20). Oricine intra intr-o biserica ortodoxa este intampinat de iconostasul Sfantului Altar, care reprezinta imaginea Imparatiei iubirii vesnice a lui Dumnezeu, chemand lumea la viata vesnica.

Sfintele icoane ne infatiseaza atat smerenia, cat si slava Domnului nostru Iisus Hristos. De pilda, icoana nasterii Sale ni-L prezinta in smerenia Lui, ca Prunc nascut in pestera, iar icoana Invierii ni-L infatiseaza ca biruitor asupra mortii, plin de lumina si slava vesnica. Sfintele icoane sunt o memorie vie a ceea ce a facut Hristos pe pamant pentru mantuirea noastra, dar si o vedere profetica a venirii Sale viitoare pe norii cerului, cand ‘Ii vor vedea fata, si numele Lui va fi pe fruntile lor’ (Apocalipsa 22, 4).

In aceasta prezenta a Mantuitorului Hristos Cel rastignit, inviat si inaltat intru slava, inconjurat de sfintii Sai, icoana ne pregateste pentru primirea Sfintei Euharistii. De aceea, inainte de a ne impartasi, sarutam sfintele icoane, pregustand intalnirea cu Hristos, Care a zis: ‘pe cel ce vine la Mine nu-l voi scoate afara’ (Ioan 6, 37).

Dreapta credinta inseamna comuniune cu Mantuitorul, iar sfintele icoane ne apropie de El, ne ajuta sa simtim prezenta Lui si a sfintilor Sai in viata Bisericii si in viata fiecarui crestin.

Orice familie crestina ortodoxa trebuie sa aiba in casa sa cel putin o icoana sfintita, ca semn al dreptei credinte si al vietii de rugaciune, prin care cere binecuvantarea si ajutorul lui Dumnezeu si a sfintilor Sai, in viata de toate zilele.

Dar sfintele icoane sunt prezente nu numai in biserici si in case, ci si in spitale, azile de batrani, in scoli, in unitati militare si in alte institutii, deoarece icoanele ne amintesc de iubirea lui Dumnezeu pentru oameni si aduc mangaiere celor aflati in suferinta, precum si bucurie tuturor celor care traiesc si lucreaza in lumina binecuvantarii lui Hristos.

Intrucat viata noastra este adesea ca o calatorie plina de incercari, care ne tulbura gandirea si o face sa uite de Dumnezeu, la popasurile sau la rascrucea drumurilor, se inalta Sfinte Troite impodobite cu icoane, pentru a ne reaminti iubirea lui Dumnezeu fata de noi, incurajandu-ne si incredintandu-ne ca nu suntem singuri, ca El este mereu prezent alaturi de noi si ne ocroteste.

Intr-o lume in care predomina imagini de tot felul, icoana este imaginea sfanta prin excelenta, purtand cu ea mesajul mantuirii, al sfinteniei vietii si al bucuriei. Datorita unei astfel de intelegeri corecte a semnificatiei icoanei, intalnim azi lucrari teologice despre icoane, scrise de crestini ortodocsi, precum si de crestini apartinand altor Biserici care s-au invrednicit a descoperi si a marturisi frumusetea vesnica a iubirii lui Dumnezeu, prezenta in sfintele icoane ale Ortodoxiei.

Sfintele icoane ne cheama, in tacere, sa-L urmam pe Hristos, sa biruim ispitele si pacatele care ne departeaza de El si de oameni. Ele ne ajuta in lupta noastra duhovniceasca de fiecare zi, atunci cand ne rugam cu evlavie in fata sfintilor reprezentati pe ele.

Icoana a fost numita fereastra spre vesnicie, in care ochiul cel curatit priveste cu speranta la frumusetea vietii vesnice din ceruri: ‘m?am uitat: si iata, o usa era deschisa?n cer’ (Apocalipsa 4,1). Asadar, sfintele icoane ne calauzesc spre lumina si bucuria Invierii. Iata de ce, in prima duminica a Postului Mare, numita ‘Duminica Ortodoxiei?, se praznuieste biruinta dreptei credinte, ca lumina sigura catre Inviere si viata vesnica.

Iubiti fii duhovnicesti,

Anul acesta, proclamat de Sfantul Sinod ‘Anul omagial Stefan cel Mare si Sfant?, la 2 iulie, se implinesc 500 de ani de cand Binecredinciosul voievod Stefan cel Mare si Sfant, fiul lui Bogdan Voievod ‘s-a stramutat la lacasurile vesnice?, si 12 ani de cand ‘atletul lui Hristos’ a fost trecut de catre Biserica Ortodoxa Romana in randul sfintilor din calendar (1992).

Despre lumina lui Stefan cel Mare si Sfant, Nicolae Iorga spunea: ‘intr-insul gasise poporul romanesc cea mai deplina si mai curata icoana a sufletului sau?.

Timp de 47 de ani (1457-1504), ‘luandu-si nadejdea in Dumnezeu cu sine? , Binecredinciosul Domnitor a rectitorit si consolidat Moldova, a promovat cultura crestina si a ajutat Biserica pentru veacurile viitoare, inaltand numeroase lacasuri sfinte pe care n-a vrut sa le vada pustiite si paraginite de pagani. El insusi a spus despre Moldova sa, intr-o scrisoare adresata mai multor principi crestini din Apus: ‘daca aceasta poarta a crestinatatii va fi pierduta, atunci toata crestinatatea va fi in mare primejdie?. Si, intr-adevar, Moldova, dar si alte tari apusene, cu toate creatiile lor spirituale si materiale, ar fi fost pustiite, iar manastirile si bisericile ar fi fost lipsite de preotii, calugarii si credinciosii lor. De fapt, Stefan cel Mare si Sfant apara aici si Apusul crestin. Astfel, intrucat acest zid al crestinatatii, numit Moldova, a rezistat ocrotind si Europa Apuseana, suntem indreptatiti sa spunem, impreuna cu cei care au remarcat acest lucru, ca: ‘Europa este un dar al crestinismului?.

Cele peste 40 de biserici si manastiri ‘intemeiate pe jertfa laudei, a rugaciunii, a Logosului intrupat in istorie?, sunt marturii ale binecuvantatei sale domnii, care s-au intiparit pe pamantul Moldovei ‘ca o pecete asupra unui hrisov? ; unele impodobite cu neintrecute fresce, altele cu odoare nepretuite daruite de domnitorul insusi, cum ar fi: Evangheliare pe pergament, cu miniaturi pe fond de aur si cu ferecaturi de argint aurit, argintarii, sculpturi in lemn si in piatra, vesminte, tesaturi si brocarturi, icoane si steaguri, ce impodobesc locasurile sfinte sau muzeele din tara si strainatate.

Pentru cinstirea deosebita a Binecredinciosului Voievod, care a stiut sa se invesniceasca si sa-si sfinteasca viata, prin credinta dreapta si daruire jertfelnica, in zilele de 1 si 2 iulie ale acestui an se vor oficia slujbe religioase in toate bisericile si manastirile noastre din tara si din afara granitelor tarii, si vor avea loc manifestari bisericesti si culturale ? precum odinioara la Serbarile din 1871: simpozioane, sesiuni, colocvii si expozitii de arta bizantina, se vor publica monografii, reviste, albume, de prezentare a vietii, operei si mostenirii lui Stefan cel Mare si Sfant, sarbatoriri incununate cu sfintirea picturii bisericii din Borzestiul natal (1 iulie) si cu ‘marea serbare comemorativa de la Putna’? ‘Ierusalimul neamului romanesc’ (2 iulie).

Iubiti fii duhovnicesti,

Mergand pe urmele ‘stramosului ? voievod bun, sfant si cuminte’ si ale altor voievozi ctitori de tara si ziditori de biserici si manastiri, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane cheama, in aceasta Duminica a Ortodoxiei din ‘Anul omagial Stefan cel Mare si Sfant?, pe toti slujitorii sfintelor altare, pe membrii consiliilor si ai comitetelor parohiale, pe epitropii si pe toti fiii Sfintei noastre Biserici, ‘sa nu caute doar pe ale sale’ (Filip. 2,4), ci fiecare ‘asa cum socoteste el cu inima’ (II Cor. 9,7), sa contribuim la Fondul Central Misionar din care se intretin si se restaureaza aceste podoabe ale Bisericii si se construiesc altele noi. Este momentul in care fiecare crestin poate ‘sa faca binele, sa se imbogateasca?n fapte bune; sa fie darnic, cu inima larga, agonisindu-si buna temelie?n veacul viitor, ca sa dobandeasca viata?ntr?adevar vesnica’ (I Tim. 6,18-19). Va incredintam ca darul fratiilor voastre, al tuturor, a fost intotdeauna bine chivernisit, iar cei care s-au impartasit din el ‘au multumit lui Dumnezeu si s-au rugat pentru voi? . Dorim, totodata, sa va facem cunoscut cu multumire ca, din sumele adunate la Fondul Central Misionar anul trecut, au fost ajutate parohiile mici si lipsite de mijloace materiale, s-au consolidat si restaurat unele monumente istorice bisericesti si picturile acestora, s-au zidit noi biserici pictate si inzestrate cu mobilier, obiecte de cult, carti de ritual, vesminte si icoane, s-au sustinut activitatile pastorale, misionare, culturale si filantropice, s-a sprijinit lucrarea de asistenta sociala a batranilor, a copiilor abandonati, a tinerilor dezorientati, a bolnavilor aflati in spitale, a celor intemnitati si a altor categorii care au avut nevoie de ocrotire. Au fost, de asemenea, ajutate eparhiile si parohiile romanesti din strainatate. Prin aceste fapte de intr-ajutorare, prin acest mod de a purta ‘sarcinile unii altora’ (Gal. 6,2), fiecare lucreaza la mantuirea sufletului sau si isi marturiseste credinta vie si lucratoare, asa cum insusi Stefan cel Mare si Sfant si-a dovedit-o prin fapta si in testamentul sau: ‘Doamne, numai Tu singur stii ce a fost in inima mea. Nici eresurile cele inselatoare, nici focul varstei tineresti n-au putut-o sminti, ci am intarit-o pe piatra care este Insusi Hristos, pe a Caruia Cruce de-a pururi imbratisata la piept tinand, viata mea am inchinat-o, avand nadejde nesmintita printr-insa la Parintele veacurilor, prin care pe toti vrajmasii am gonit si am infrant?. Fie ca acest ‘Testament’ sa devina o calauza luminoasa pentru fiecare dintre noi.

Incredintandu-va de recunostinta si de rugaciunile noastre pentru darul fratiilor voastre pe care il faceti ori de cate ori sunteti chemati, rugam pe Hristos Domnul sa binecuvinteze si sa reverse peste toti fiii si fiicele Sfintei noastre Biserici, ‘bucuriile ceresti in locul celor pamantesti; cele vesnice in locul celor vremelnice; cele nestricacioase in locul celor stricacioase?.

Fie ca postul Sfintelor Pasti cu bogatele sale rugaciuni de pocainta si innoire duhovniceasca sa va fie urcus duhovnicesc spre lumina si bucuria Invierii!

‘Harul Domnului nostru Iisus Hristos si dragostea lui Dumnezeu Tatal si impartasirea Sfantului Duh sa fie cu voi cu toti! Amin.’ (II Corinteni 13,13).

PRESEDINTELE SFANTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMANE

+ T E O C T I S T,

Arhiepiscop al Bucurestilor, Mitropolit al Munteniei si Dobrogei si Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane

+ DANIEL, Arhiepiscop al Iasilor si Mitropolitul Moldovei si Bucovinei

+ TEOFAN, Arhiepiscop al Craiovei si Mitropolitul Olteniei

+ PETRU, Mitropolitul Basarabiei

+ TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului

+ PIMEN, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor

+ ANDREI, Arhiepiscopul Alba Iuliei

+ GHERASIM, Episcopul Ramnicului

+ EPIFANIE, Episcopul Buzaului si Vrancei

+ IOACHIM, Episcopul Husilor

+ ANTONIE, Arhiepiscop al Sibiului si Mitropolitul Ardealului

+ NICOLAE, Arhiepiscop al Timisoarei si Mitropolitul Banatului

+ SERAFIM, Mitropolitul Mitropoliei Ortod. Romane a Germaniei, Europei Centrale si de N.

+ NIFON, Arhiepiscopul Targovistei

+ BARTOLOMEU, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului

+ NICOLAE, Arhiepiscopul Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane din America si Canada

+ EFTIMIE, Episcopul Romanului

+ CALINIC, Episcopul Argesului si Muscelului

+ CASIAN, Episcopul Dunarii de Jos

+ IOSIF, Mitropolitul Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

+TIMOTEI, Episcopul Aradului, Ienopolei si Halmagiului

+ IOAN, Episcopul Episcopiei Ortodoxe Romane a Oradiei, Bihorului si Salajului

+ DAMASCHIN, Episcopul Sloboziei si Calarasilor

+ GALACTION, Episcopul Alexandriei si Teleormanului

+ VINCENTIU PLOIESTEANUL, Episcop-Vicar Patriarhal

+ CIPRIAN CAMPINEANUL, Epicop-Vicar Patriarhal

+ VARSANUFIE PRAHOVEANUL, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor

+ VISARION RASINAREANUL, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului

+ NICODIM GORJANUL, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei

+ DANIIL PARTOSANUL, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Timisoarei si Administrator al Episcopiei Ortodoxe Romane a Varsetului

+ VASILE SOMESANUL, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului

+ SOFIAN BRASOVEANUL, Episcop-Vicar la Mitropolia Ortodoxa Romana a Germaniei, Europei Centrale si de Nord

+ IRINEU SLATINEANUL, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Ramnicului

+ CORNELIU BARLADEANUL, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Husilor

+ LAURENTIU, Episcopul Caransebesului

+ JUSTINIAN, Episcopul Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului

+ IOAN, Episcopul Covasnei si Harghitei

+ SOFRONIE, Episcopul Episcopiei Ortodoxe Romane din Ungaria

+ AMBROZIE SINAITUL, Episcop-Vicar Patriarhal

+ SEBASTIAN ILFOVEANUL, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor

+ CALINIC BOTOSANEANUL, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iasilor

+ GURIE STREHAIANUL, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei

+ LUCIAN LUGOJANUL, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Timisoarei

+ IRINEU BISTRITEANUL, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului

+ GHERASIM PUTNEANUL, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor

+ SILUAN MARSILIANUL, Episcop-Vicar la Mitropolia Ortodoxa Romana a Europei Occidentale si Meridionale

+ IOACHIM BACAOANUL, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului

+ PETRONIU SALAJANUL, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Romane a Oradiei, Bihorului si Salajului

+ IUSTIN SIGHETEANUL, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului

Comentarii Facebook


Știri recente