Paștile blajinilor în Moldova

Sărbătoarea cunoscută sub denumirea de Paștile blajinilor are rădăcini vechi în tradiția creștinilor ortodocși români și se sărbătorește în fiecare an lunea, la o săptămână după Paști.

În fiecare an, în lunea de după exact o săptămână de la Paști, în satele Moldovei se celebrează Paștile blajinilor. O sărbătoare ce nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc, dar pe care moldovenii o păstrează cu strictețe, închinând-o celor dragi din familie, trecuți în lumea veșniciei. Este, dacă vreți, un mod de a le trimite, măcar simbolic și lor, Paștile, de a le vesti Învierea Domnului Iisus Hristos.

Tocmai de aceea, în această zi de luni, în fiecare sat îndeosebi, cimitirele sunt pline de oameni, veniți la mormintele rudelor din familie cu un coș plin de bunătăți, asemănător celui cu care merg în noaptea de Înviere la sfințit. Astăzi, peste tot e mare agitație. Pentru că gospodinele prepară din nou pască, sarmale și cozonaci, înroșesc ouă, toate urmând a fi date luni, de Paștile blajinilor, de pomană, pentru sufletul celui adormit. ‘În mod special în satele botoșănene, toți sătenii vin în această zi de luni în cimitir să-și cinstească morții și să împartă bucate pascale întru pomenirea rudelor care au intrat în rândul ‘blajinilor’, adică al celor adormiți. Acolo așteaptă mai întâi preotul, să sfințească blidele. Când vine preotul, se face parastasul, se ridică apaosul și se face pomenirea morților. După aceea, toți cei care trec prin dreptul mormântului sunt serviți cu pască, cozonac, cu ouă roșii, vin și tot ce este pregătit în coș, ca să se bucure și cei adormiți de această mare sărbătoare. Nimeni nu pleacă acasă până nu termină toate bucatele din coș’, explică etnograful Angela Paveliuc Olariu.

Braga, băutura blajinilor

În nordul județului Botoșani se obișnuiește ca pentru ziua de ‘Blajini’, cum este numită în popor sărbătoarea, să se facă bragă, o băutură răcoritoare aproape uitată astăzi. După rețeta moștenită din bătrâni, braga se face din 2 kg de tărâțe de grâu, care se amestecă cu 1 kg de făină de porumb până se obține un aluat. Ingredientele se amestecă pe lopata de la cuptor și apoi aluatul se aruncă înăuntru, să se coacă tare. După ce se coace, este scos din cuptor și sfărâmat și așezat la dospit într-un butoi de lemn, cu apă și drojdie, timp de 4-5 zile. Se scoate apoi băutura rezultată, se strecoară și se îndulcește după gust. Gospodinele pregătesc cantități mari din această băutură, care pe vremuri era apreciată în aceeași măsură în care sunt astăzi băuturile răcoritoare din comerț.

Un alt obicei culinar foarte vechi, pierdut azi, din păcate, specific acestei zile, este covașca, un terci din tărâțe și făină, fiert la foc mic, pe care bătrânii îl serveau la Paștile blajinilor în fiecare an. Covașca se face din făină de grâu, din făină de porumb și din tărâțe. Acestea toate amestecate se pun la înăcrit, cu drojdie, într-un vas. După aceea, se pune la fiert până se face un terci legat, acrișor la gust, pe care îl serveau din strachina de lut, cu lingura.

Sărbătoarea celor adormiți

Paștile blajinilor, sărbătoare populară marcată în lunea de după Duminica Tomii, nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc. Se consideră că rădăcina sărbătorii vine din credința creștinilor ortodocși în Învierea cu trupul a tuturor celor ce au adormit dintre neamurile lor, în acest fel fiind explicat și rostul parastaselor și al pomenirilor făcute. Paștile blajinilor, care se mai numește și Paștile morților, reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au adormit, fie ei pregătiți – spovediți, împărtășiți și cu lumânare – sau nepregătiți. Credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde. Legenda populară spune că blajinii s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Se spune, de asemenea, că blajinii nu locuiesc în case, ci trăiesc sub umbra pomilor, hrănindu-se cu fructe. Ei se trag din seminția lui Sift, fiul lui Adam, și sunt oameni buni și evlavioși. Pentru că se roagă neîncetat lui Dumnezeu, ei sunt feriți de păcate și, după moarte, ajung în rai, unde petrec împreună cu sfinții.

Femeile din Bucovina au obiceiul de a păstra în fiecare an cojile de la ouăle folosite, albe sau roșii, și după ce au copt pasca, în sâmbăta Paștilor le aruncă într-o apă curgătoare. Plutind pe ape, cojile de ouă ajung în țara de la granița raiului și se transformă în ouă întregi, din care mănâncă blajinii, fiind vestiți astfel că a sosit timpul să serbeze Paștile. (Articol publicat în Ziarul Lumina din data de 21 aprilie 2012)

Comentarii Facebook


Știri recente