Părintele Constantin Mihoc a fost condus pe ultimul drum

Părintele Constantin Mihoc a fost condus sâmbătă, 15 august 2009, pe ultimul drum de peste 1.500 de oameni, atât din țară, cât și de peste hotare. Slujba de înmormântare a fost oficiată de patru ierarhi ai Bisericii noastre. Părintele a trecut la cele veșnice în ziua de 4 august 2009, în urma unui tragic accident petrecut la parohia sa din Berlin.

Trupul neînsuflețit al părintelui Constantin a fost adus din Germania miercuri dimineață la Biserica „Buna Vestire” din localitatea Sfântul Ilie, comuna Șcheia, de lângă Suceava. De când părintele „s-a aflat” în capela sfântului lăcaș din satul natal, rugăciunile și privegherile nu au încetat, iar cei care l-au cunoscut, îndrăgit și iubit pe preotul Constantin i-au adus în semn de recunoștință flori și coroane. Slujba înmormântării Preoților a început la ora 16:00 și a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Serafim, Mitropolitul Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale și de Nord, Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, și Preasfințitul Timotei, Episcopul Episcopiei Române a Spaniei și Portugaliei, înconjurați de un sobor de peste 100 de preoți. După ce s-a făcut un trisaghion în sfântul lăcaș închinat Bunei Vestiri, ierarhii, preoții și rudele părintelui au ieșit în procesiune în curtea bisericii, unde slujba a continuat. Aici, sicriul a fost înconjurat de prapuri, cruci, precum și de rudele defunctului, la care s-au adăugat numeroși preoți și credincioși. După slujba de înmormântare, Arhiepiscopul Pimen a citit mesajul de compasiune al Patriarhului Daniel, adresat familiei părintelui Constantin Mihoc.

Mitropolitul Teofan a vorbit în cuvântul său despre perioada în care l-a cunoscut pe părintele Constantin, reliefând gândul pe care ar trebui să-l aibă cei prezenți față de familia celui plecat la Domnul. „Facultatea de Teologie din București, comunitatea ortodoxă românească din Berlin și familia se întristează. Trebuie să avem gândul pornit din Învierea lui Hristos, pentru că această despărțire este de scurtă durată. Să-L rugăm pe Dumnezeu să cu-prindă sufletul bun și mare al părintelui Constantin, iar credința în Înviere să se înrădăcineze puternic în inima familiei celei mici și a celei mari”, a spus Înaltpreasfințitul Mitropolit Teofan.

Ultimul cuvânt a aparținut Mitropolitului Serafim, care a menționat faptul că părintele Constantin a trăit în ultima perioadă a vieții sale o stare de Înviere. „În părintele Constantin Mihoc am putut întâlni fiecare dintre cei care l-am cunoscut, fără să ne dăm seama, un sfânt. Semnele sfințeniei s-au arărat în însăși moartea lui. Părintele a trăit o stare de Înviere cu adevărat cu luni înainte de a fi chemat la Domnul. Moartea părintelui este asemănătoare cu cea a Sfântului Atanasie din Aton, care a plecat la Domnul când se construia Marea Lavră, prima dintre mănăstirile mari ale Muntelui Athos. Părintele Constantin a fost un părinte rugător, smerit, neiubitor de argint”, a mărturisit Înaltpreasfințitul Mitropolit Serafim.

În sunetul clopotelor și al cântărilor specifice, sicriul cu trupul neînsuflețit al părintelui Constantin a fost purtat pe umeri de preoți în jurul Bisericii „Buna Vestire”. Pe parcursul acestei procesiuni s-au rostit ectenii pentru odihna sufletului său. Apoi, cortegiul s-a îndreptat către mormântul părintelui, aflat în curtea Bisericii „Buna Vestire”, aici având loc rânduiala specifică înhumării preoților.

Sursa: ziarullumina.ro

Comentarii Facebook


Știri recente