Părintele Arsenie Papacioc va fi condus astăzi pe ultimul drum

Astăzi, 21 iulie credincioși și preoți veniți din toată țară, împreună cu monahiile din obștea Mănăstirii ‘Sfânta Maria’- Techirghiol, îl conduc pe ultimul drum pe părintele arhimandrit Arsenie Papacioc, cel care le-a fost duhovnic și părinte timp de 35 de ani. Programul începe de la ora 7:00, cu scoaterea sicriului în care se află trupul neînsuflețit al părintelui din paraclisul de la demisolul bisericii mari și depunerea lui pe scena special amenajată în vecinătatea bisericuței din lemn a mănăstirii. Sfânta Liturghie va fi săvârșită de către un sobor de ierarhi și preoți, începând cu ora 10:00, iar de la ora 13:00 trupul părintelui Arsenie va fi așezat în mormântul pregătit în curtea mănăstirii, după cum ne informează ‘Ziarul Lumina’.

Încă de la aflarea veștii că părintele Arsenie a trecut la Domnul, mănăstirea a devenit un adevărat loc de pelerinaj pentru credincioșii care au primit de-a lungul anilor răspunsuri la frământările lor, cuvinte de mângâiere și de îmbărbătare pentru suferințele lor și vorbe pline de înțelepciune pentru sufletele însetate de Dumnezeu. De marți, când trupul părintelui Arsenie a fost depus în biserica mare a mănăstirii, și până astăzi pelerinii au fost nelipsiți de lângă părintele lor drag. Au așezat la capul său lumânări și flori pe care i le-au dăruit împreună cu lacrimile lor și cu rugăciunile șoptite cu discreție și sfială sfântă. Chiar și neînsuflețit, părintele răspândește în jur aceeași liniște sufletească și aceeași blândețe duhovnicească. Deși numărul pelerinilor a depășit cu mult posibilitățile de cazare ale mănăstirii, acest fapt nu i-a ținut departe de duhovnicul lor, iar unii dintre ei chiar au rămas peste noapte sub cerul liber.

Având în vedere cei aproape 97 de ani ai săi și recenta internare în spital, toată lumea se aștepta ca în orice moment părintele Arsenie să se mute la cer, dar nimeni nu și-a imaginat că durerea poate fi atât de mare. Sunt oameni cu obrajii brăzdați continuu de lacrimi, sunt oameni care țin post negru pentru duhovnicul lor, sunt oameni care nu se mai dau dezlipiți de racla în care se află trupul neînsuflețit al marelui duhovnic. Chiar dacă durerea e mare, totuși starea de spirit este una firească. În ochii credincioșilor, licărește totuși un strop de nădejde. Gândul că părintele Arsenie nu i-a părăsit decât cu trupul le ține vie credința și îi consolează. ‘Pe părintele Arsenie nu l-am pierdut, ci l-am câștigat ca rugător în ceruri. Părintele Arsenie va rămâne în continuare unul dintre marii duhovnici ai țării, atât pentru noi, maicile din această mănăstire, cât și pentru credincioșii care au venit din țară și de peste hotare. Prezența părintelui s-a făcut simțită în toți acești ani în viața duhovnicească a mănăstirii și cred că o vom simți în continuare, pentru că nu ne-a lăsat și nu ne va lăsa, ci de acolo din cer ne va ocroti cu rugăciunile, iar cuvântul pe care îl folosea mereu, ‘iubirea’, ne va fi lumină călăuzitoare’, ne-a mărturisit monahia Lucia, stareța Mănăstirii ‘Sfânta Maria’ – Techirghiol.

O prezență nemuritoare în conștiința sutelor de credincioși cărora le-a schimbat viața

În curtea mănăstirii, numele părintelui Arsenie se află pe buzele tuturor. Vorbesc despre viața lui presărată deopotrivă cu necazuri și bucurii, vorbesc despre răbdarea și blândețea cu care primea sutele de pelerini care îi călcau pragul, câteodată de dimineață până după miezul nopții, vorbesc despre puterea mobilizatoare a cuvântului său, care a odrăslit în inimile lor și le-a schimbat viața din temelii. Unul dintre acești oameni care îi spun că îi vor purta veșnic recunoștință este Dumitru Rugină, din Suceava. ‘Am venit tocmai din Suceava mai mult de dragul părintelui, pentru că mi-a reașezat viața pe traiectoria ei firească. L-am întâlnit pe părintele într-o clipă de cumpănă a vieții mele și pot să spun că a fost o întâlnire providențială. Dacă nu mă scutura părintele, probabil acum nu aș mai fi avut familia de care mă bucur în fiecare zi ca de o comoară neprețuită. Am doi copii pe care îi iubesc din tot sufletul și îi consider ca un dar din partea părintelui, pentru că mi-a băgat mințile în cap înainte să-mi distrug familia’, spune Dumitru Rugină.

Aceeași recunoștință pentru ordinea pe care părintele Arsenie i-a așezat-o în suflet o mărturisește și Sorin Sîplăcan, student la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia. ‘Pe părintele Arsenie l-am cunoscut când eram elev la seminarul din Cluj. Mi-a dat o lecție de viață extraordinară. Dintre toți cei care l-au întâmpinat, și-a îndreptat atenția doar către mine. Mi-a luat capul între palmele plăpânde și mi-a spus: ‘Orice soldat visează să ajungă general și orice seminarist se vede deja episcop!’ Aceste cuvinte îmi răsună și acum în minte, când sunt tentat să mă supraevaluez! Au rămas pentru mine ca un antidot pentru păcatul mândriei care dă târcoale fiecărui teolog!’, a mărturisit Sorin.

Comentarii Facebook


Știri recente