Ocrotitorii Episcopiei Dacia Felix sunt cinstiți în Biserica Ortodoxă

Biserica cinstește astăzi, 26 martie, pe Sfântul Montanus presbiterul și pe soția sa, Maxima, care au viețuit în Singidunum (azi Belgrad – Serbia), în sec. al III-lea – al IV-lea. Acești sfinți daco-romani sunt patronii spirituali, părinții sufletești și ocrotitorii duhovnicești ai preoților și credincioșilor din Episcopia Daciei Felix de la Vârșeț.

A doua zi după Buna Vestire a anului 304, sfântul preot daco-roman Montanus și soția sa Maxima fuseseră judecați în calitate de creștini de către Probus și condamnați la moarte prin înec în râul Sava, la revărsarea acestuia în Dunăre. De la D. Remesianul am aflat: ‘Montanus slujise ca preot ani de-a rândul pentru comunitatea creștină din cetatea daco-romană. Le citise și le predicase Evanghelia lui Hristos, îi cercetase pe cei bolnavi, îngropase creștinește pe cei morți și îi povățuise pe toți pe calea lui Dumnezeu. Casa lor, precum a lui Aquila și Priscila din Corint, a lui Filimon și a Apfiei din Colose și al lui Nimfas din Laodiceea, era o adevărată biserică, în care Maxima slujea ca diaconiță prin fapte bune, milostenii și virtuți. De aceea, atunci când au auzit proclamarea sentinței de condamnare a lor la moarte, au rostit într-un glas: ‘Mulțumim Ție, Doamne Iisuse Hristoase, că ne-ai dat răbdare și ne-ai gătit de mărirea cea veșnică’, informează „Ziarul Lumina”.

De asemenea, din Martiriul Sfântului Montanus mai aflăm că după ce ‘slujitorii demonilor ajunseseră cu ei la malul râului Sava și le legară câte o piatră de gât, Montanus , ridicându-și mâinile către cer, se rugă, zicând: Doamne Iisuse Hristoase, Care ai pătimit pentru mântuirea lumii, primește sufletele robilor Tăi, Montanus și Maxima, care pătimesc pentru numele Tău. Crește, Doamne, și apără turma cea credincioasă a Bisericii Tale din Singidunum și de prin toate văile Dunării. Cu ochii minții văd, Doamne, cum în această latură de pământ se ridică un popor nou, care cheamă numele Tău cel sfânt prin biserici in lingua romana. Iar slujitorii demonilor înecară în râul Sava pe sfinții Montanus și Maxima . Valurile apelor traseră la maluri trupurile lor sfințite. Întru ascuns credincioșii le ridicară și le păstrară cu scumpătate, ca pe niște odoare de mult preț’.

Alte informații cu privire la acești sfinți a oferit pentru Radio TRINITAS, părintele academician Mircea Păcurariu: „Preotul Montanus și soția sa Maxima au pătimit în Sirmium unde s-au refugiat și unde au fost judecați de guvernatorul Probus. Ei au mărturisit cu multă îndrăzneală pe Mântuitorul Iisus Hristos și toate încercările acelui Probus de a-i abate de la dreapta învățătură nu au dus la rezultatul dorit de el și au refuzat să jertfească idolilor. Drept aceea, din porunca acelui Probus ei au fost înecați în râul Sava în ziua de 26 martie din anul 304. Se apreciază că acest preot Montanus din Singidunum și soția sa Maxima au fost primii din această cetate, primul preot care a pătimit, respectiv, prima preoteasă”.

Comentarii Facebook


Știri recente