Nevoia de fidelitate și înnoire în educația teologică universitară

Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul celui de al V-lea Congres al Facultăților de Teologie Ortodoxă din România, Mănăstirea Nicula, 24-26 septembrie 2012:

1. Teologia adevărată este știință a mântuirii și a vieții veșnice

Starea lumii de astăzi, marcată de crize multiple și de secularism agresiv, cere teologiei noastre academice să folosească metode noi și dinamice de cercetare și exprimare, pentru intensificarea misiunii ei de formare intelectuală și spirituală a tinerei generații de azi. În acest context, reafirmarea legăturii dintre teologie și spiritualitate, dintre credință și viața creștină, se impune, cu prioritate, conștiinței și activității misionare a Bisericii în eforturile ei actuale de sfințire a vieții creștine și de întărire a mărturiei ei în societate.

Teologia în calitatea ei de conștiință misionară a Bisericii și de știință a mântuirii sau a vieții veșnice (cf. Ioan 17, 3) trebuie să mențină un echilibru sănătos între sfințirea vieții personale și angajamentul social al credincioșilor, între Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiție și cerințele timpului prezent. În comuniune de gândire cu Sfinții Bisericii, Părintele Dumitru Stăniloae ne-a arătat prin teologia sa că Ortodoxia este mai întâi o lucrarea lăuntrică sau mistică, de unire a omului cu Dumnezeu prin Iisus Hristos în Duhul Sfânt. Persoana umană se sfințește și îndumnezeiește în relație conștientă și liber asumată cu Persoana divino-umană a lui Hristos, Care introduce pe om în iubirea și lumina Preasfintei Treimi. Biserica, prin învățătura de credință și prin Sfintele Taine, promovează viața spirituală sau lăuntrică, adică sălășluirea Împărăției lui Dumnezeu în oameni, întrucât toate darurile duhovnicești sunt împărtășite omului pentru creșterea lui spirituală sau duhovnicească în comuniune cu Dumnezeu – Izvorul vieții veșnice. Prin modul duhovnicesc și eclezial de a cugeta și trăi, Sfinții Părinți ai Bisericii ca mari teologi ai ei au dobândit mintea sau gândirea lui Hristos (cf. I Corinteni 2, 16). Spre acest mod de gândire și viețuire sfântă trebuie să înaintăm și noi cei de astăzi, deopotrivă dascăli și studenți, în toate școlile de teologie, cultivând mai intens discernământul sau capacitatea de-a deosebi între Duhul lui Hristos și duhul veacului secularizat. De fapt, la această lucrare ne îndeamnă mai întâi Sfinții Apostoli, zicând: „cercetați duhurile dacă sunt de la Dumnezeu…” (I Ioan 4, 1,3); „nu vă potriviți cu acest veac, ci să vă schimbați prin înnoirea minții, ca să deosebiți care este voia lui Dumnezeu, ce este bun și plăcut și desăvârșit” (Romani 12, 2).

2. Fără legătura ei vie cu Biserica, teologia se secularizează și devine irelevantă pentru misiunea creștină în lume

În contextul cultural secularizat al lumii de azi, facultățile de teologie ortodoxă trebuie să promoveze constant, intens și corelat, atât cercetarea științifică intelectuală, cât și experiența liturgică eclesială. Mai precis, teologia academică ortodoxă trebuie să evite drama gândirii secularizate din unele școli teologice occidentale care pierd mulți candidați la teologie tocmai pentru că dezvoltă doar o teologie informativă, nu și una formativă, adică dezvoltă o „știință pentru știință”, dar nu o „știință pentru viață”, reducând astfel teologia la o cunoaștere intelectuală fără comuniune eclesială. Prin urmare, trebuie să unim mai mult informarea intelectuală cu evlavia personală, cercetarea din biblioteci cu rugăciunea din biserici, iubirea de Dumnezeu cu iubirea de oameni, libertatea individuală cu fapta socială, pentru ca teologia să poată fi apreciată ca fiind știință a mântuirii sau a unirii duhovnicești a omului cu Dumnezeu și cu semenii, o teologie pentru viață, nu doar pentru școală.

În confruntarea cu fenomenul secularizării sau al secularismului de azi, se simte acut nevoia ca facultățile noastre de teologie să intensifice cercetarea academică privind legătura dintre viața spirituală și activitatea socială a Bisericii pentru misiunea creștină în societate. De aceea, în timpul studiilor teologice, studenții Facultății de teologie trebuie să cunoască nu numai biblioteci bune și cărți multe, ci și oameni duhovnicești, parohii și mănăstiri dinamice și harnice, bine îndrumate spiritual și pastoral, proiecte educaționale bisericești pentru copii și tineri, centre social-filantropice pentru săraci, bătrâni și bolnavi ș.a.. Criteriul principal al evaluării calității spirituale a unei teologii creștine trebuie să fie conformitatea ei spirituală cu Dumnezeu – Cuvântul, cu gândirea și lucrarea lui Hristos pentru mântuirea lumii, deoarece numai El ne arată cum cunoașterea lui Dumnezeu devine comuniune de iubire și viață cu Dumnezeu și cu semenii. Este necesar ca studenții din fiecare an de studii să fie îndrumați de către un părinte duhovnic urmând un program de formare duhovnicească viu și atrăgător, astfel încât participarea la rugăciune să nu fie o simplă obligație formală, ci o bucurie personală și comunitară.

În plan academic, ieșirea din autosuficiență, rutină și formalism instituțional poate fi stimulată și de un dialog onest între teologie, filozofie și știință. Dar această abordare interdisciplinară în dialogul facultăților de teologie ortodoxe cu alte facultăți din Universități trebuie pregătită și printr-o abordare interdisciplinară chiar în interiorul facultăților noastre de teologie. O astfel de abordare interdisciplinară, atât în dialog intern cât și în dialog extern, oferă posibilitatea unei cunoașteri mai bogate a teologiei însăși după modelul teologiei marilor Sfinți Părinți ai Bisericii, oameni deopotrivă rugători și erudiți, care au preluat selectiv, cu înțelepciune și discernământ, ceea ce era bun în cultura timpului lor. Totuși, răspunsul teologiei ortodoxe în fața diferitelor provocări contemporane nu poate fi rezultatul exclusiv al reflecției teologice și al dialogului interdisciplinar, ci mai ales rodul legăturii permanente a teologilor cu viața comunităților eclesiale trăitoare și mărturisitoare ale iubirii lui Hristos pentru lume. Asumând reperele gândirii patristice în dialogul dintre teologie și știință, teologii creștini ortodocși pot aduce o mărturie despre identitatea profundă a teologiei creștine ortodoxe care nu se epuizează în cercetarea academică, ci presupune în primul rând experiența harului divin în viața Bisericii rugătoare, adică trăirea omului în Hristos, Cel ce „ieri și azi și în veci este Același” (Evrei 13, 8), Creatorul lumii și Capul Bisericii. În lumina celor spuse mai sus, considerăm că facultățile de teologie trebuie să promoveze, ca prioritate misionară constantă, călăuzirea tinerilor dinspre lume spre viața Bisericii și comuniunea Sfinților, pentru ca aceștia să devină, potrivit dorinței și libertății lor de alegere, fie buni preoți ai Bisericii în lucrarea ei pastorală, fie buni mireni mărturisitori ai iubirii lui Hristos în lume.

Din aceste motive, având în vedere necesitatea exprimării responsabilității Bisericii în raport cu finalitatea și calitatea învățământului teologic academic, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat hotărâri privind respectarea disciplinei canonice eclesiale în instituțiile de învățământ teologic universitar, care funcționează cu binecuvântarea Bisericii. Prin afirmarea responsabilității Bisericii în domeniul educației teologice, în baza autonomiei cultelor de a-și organiza activitatea și misiunea lor în societate, se atrage atenția că nu trebuie confundată autonomia instituțională cu autodegradarea instituției, prin devierea ei de la însuși scopul pentru care a fost înființată.

3. Promovarea coresponsabilității Bisericii și Universității în perfecționarea actului educațional

În situația concretă de azi, este absolut necesară promovarea coresponsabilității Ministerului Educației și a Patriarhiei pentru realizarea scopului comun în perfecționarea actului educațional, deși cele două instituții sunt în același timp autonome. Cu alte cuvinte, Biserica și Universitatea vor cultiva o autonomie responsabilă și cooperantă, exprimată prin informare reciprocă, respect reciproc și confirmarea deciziilor luate de fiecare în parte, potrivit sferei sale de competență. În acest scop, Sfântul Sinod a instituit Comisia Patriarhiei Române pentru dialogul cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Comisia este formată din reprezentanți ai Patriarhiei Române și câte un reprezentant din fiecare centru Mitropolitan din România sub coordonarea Preasfințitului Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar Patriarhal. Această comisie are ca obiect principal elaborarea de principii și modalități pentru perfecționarea formării academice și spirituale a celor ce studiază teologia, precum și implementarea hotărârilor Sfântului Sinod cu privire la învățământul teologic din Biserica Ortodoxă Română, întrucât acesta este considerat ca fiind o lucrare misionară majoră, dacă are o calitate superioară certă. Din nefericire, examenele de capacitate preoțească organizate de către centrele eparhiale arată că uneori calitatea învățământului teologic actual este sub nivelul așteptărilor. În special este deficitară formarea liturgică și spirituală a absolvenților unor facultăți de teologie în care a slăbit conștiința eclesială și misionară a cadrelor didactice.

Însăși alegerea temei pentru acest congres, și anume: „Formare, calitate, competitivitate în învățământul teologic universitar contemporan”, arată cât de necesare sunt deopotrivă perfecționarea intelectuală și înnoirea vieții spirituale sau duhovnicești din facultățile de teologie de azi, confruntate cu fenomenul secularizării. Ne exprimăm speranța că decanii și profesorii facultăților de teologie, participanți la acest congres, vor formula recomandări concrete pentru ca învățământul nostru teologic academic să poată fi mai mult apreciat în țară și în străinătate, tocmai pentru că dorește să realizeze permanent o sinteză creatoare între tradiție și actualitate, știință și spiritualitate, cercetare academică și lucrare misionară eclesială.

Ne rugăm Preasfintei Treimi să binecuvinteze lucrările celui de al V-lea Congres al Facultăților de Teologie Ortodoxă din cuprinsul Patriarhiei Române, călăuzind pe toți participanții la acest congres să conlucreze, cu înțelepciune și bucurie, în duh de frățietate și coresponsabilitate!

Cu deosebită prețuire și binecuvântare,

â€DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Comentarii Facebook


Știri recente