Nava lui Stefan cel Mare – Panzarul Moldovenesc va fi sfintit maine, 4 iulie 2004, la Galati.

Unele dintre preocuparile Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant au fost dezvoltarea comertului si consolidarea puterii militare la gurile Dunarii.

Moldova lui Stefan, putere maritima

Continuand vechea traditie a constructorilor de corabii, Sfantul Voievod Stefan cel Mare a dezvoltat santierele navale de la Cetatea Alba si Chilia.

‘Lemnul se gasea din belsug, dar lucratorii de corabii cautau mai ales stejarii moldovenesti pe care ii laudau a fi mai buni decat oricare lemn pentru construirea navelor, fiind si mai tari impotriva carilor. Iar pentru catarge se gaseau brazi inalti si drepti ca lumanarea, pe care moldovenii ii aduceau pe apele Bistritei si Siretului’.

Unele dintre primele consemnari referitoare la flota Moldovei medievale dateaza de la asediul Chiliei din anul 1465; pentru ca Dunarea era inghetata, iar panzarele nu puteau fi utilizate, Sfantul Voievod Stefan cel Mare, cunoscand importanta artileriei in lupta, a folosit totusi tunurile de pe nave. Moldova maritima, cu porturile Cetatea Alba si Chilia, era la acea vreme singura opozanta a turcilor pe mare, dupa ce cetatea genoveza Caffa fusese ocupata de turci la asediul din 6 iunie 1475, iar comertul genovez la Marea Neagra inceteaza. Dupa ce in 1484 turcii cuceresc Chilia si Cetatea Alba, creste rolul militar si comercial al Galatiului.

Din mica asezare pescareasca, Galati-ul devine un oras cu o puternica viata comerciala si trafic naval intens, aceasta datorandu-se atat negustorilor fugiti din Chilia si Cetatea Alba, cat si lucratorilor de nave, care pun bazele unui santier de constructii. Documentele vremii confirma forta militara a flotei Moldovei. In anul 1475 navele turcesti ce se intorceau cu prada de la asediul Caffei sunt capturate de catre panzarele moldovenesti din Chilia si Cetatea Alba. Istoricul C.C. Giurascu mentioneaza ca in sec. al XV-lea flota Moldovei facea transporturi pe Marea Neagra la Istanbul, treceau in Mediterana, prezenta panzarelor moldovenesti fiind semnalata in Insula Creta. Alta confirmare este firmanul din 9 iulie 1456 al sultanului Mahomed al II-lea, ce autoriza comertul moldovenilor cu corabiile lor chiar la Istanbul.

Istoria panzarelor moldovenesti

Istoriografia nu este prea bogata in descrierea corabiilor flotei moldovenesti. Cea mai veridica relatare este reluata si comentata de comandorul C. Ciuchi in 1904, cu mentiunea ca descrie o stampa procurata de Grigore M. Sturza in secolul XIX: ‘Vasele moldovenesti pe la anul 1500 aveau aproape forma corabiilor de pe Dunare ce se vad si azi. Prova inalta si intoarsa ca la gondole, pupa taiata drept si terminata cu doua coarne, care serveau probabil pentru legarea bastimentului. Carma e o rama solida, cate una in fiecare bord, intarita cu fier la pana, care se lateste in extremitatea inferioara. Vasul are punte. Copastia e inchisa numai in parte, probabil pentru a putea servi de rame. Pe punte se vad doua bastoane sustinute de doua straiuri. Acestea constituie, desigur, adapostul oamenilor de serviciu. Un catarg simplu si o verga tin o vela infasurata. Vela patrata este cu mai multe serii de tertarole si batismentul este reprezentat dupa luarea tertarolei in momentul manevrei. Marinarii au costumul national: caciula, camasa cu maneci large. Pavilionul este rosu, avand un cap de zimbru cu o stea cu cinci raze intre coarne, cu o luna noua in stanga sus si o stea cu cinci raze in dreapta sus.’

Panzarul Moldovenesc se intoarce pe mare

Panzarul Moldovenesc a fost construit dupa aceste descrieri, dar si dupa stampe ce exista la manastirile din nordul Moldovei. Corabia are o lungime de 17,6 m, o latime de 4 m, pescajul de 1,8 m, deplasamentul navei fiind de 60 tone. Nava este dotata si cu un motor care va ajuta la propulsie atunci cand nu este vant prielnic, dar si cu aparatura de comunicare si navigatie, utila pentru croazierele ce vor fi efectuate pe Dunare, Prut, Siret si pe Marea Neagra. Initiativa reconstruirii Panzarului Moldovenesc dateaza din anul 1977, cand doi navigatori galateni impatimiti de istoria navala, Maximilian si Cristian Popescu, reusisera sa-l convinga pe directorul Navrom Galati, Iulian Simionescu, sa incerce construirea unui panzar. Ideea a rezistat, iar initiativa a fost reluata in acest an de Maximilian Popescu si Mihai Mihail, patronul firmei de constructii de ambarcatiuni rapide din fibra de sticla Spat SA Galati. Cei doi au primit sprijinul Prea Sfintitului Casian, Episcopul Dunarii-de-Jos, si al presedintelui Consiliului Judetean Galati, Dan Gogoncea.

De altfel, Consiliul Judetean Galati, care a alocat 6 miliarde pentru construirea panzarului, va deveni armatorul navei. Proiectul a fost executat de Institutul de Proiectari Navale Icepronav SA Galati, iar constructia panzarului de catre Spat SA. Constructia a fost inceputa pe 30 martie 2004, cand a fost pusa chila, si a fost finalizata in urma cu o saptamana. Panzarul Moldovenesc va fi acostat la dana de onoare de la Faleza Dunarii, dar el nu va fi doar un simbol al Galati-ului, ci va efectua croaziere pe Dunare, Prut, Siret pentru grupurile de turisti, nava putand lua la bord 17 persoane.

Dar imediat dupa sfintire nava va pleca in prima sa calatorie pe ruta Galati-Isaccea-Reni-Ismail-Chilia-Cetatea Alba, iesind in mare, cu o posibila deplasare pana la Odessa, dupa care va reveni la Galati pe Bratul Sulina. Nava va fi dusa apoi la Braila, urmand sa revina la Galati pe 15 august 2004, cand va fi nava-amiral la sarbatorirea Zilei Marinei.

Nava a fost reconstruita la initiativa unora dintre galatenii impatimiti de navigatie si istoria navala a Romaniei, carora Episcopia Dunarii-de-Jos si Consiliul Judetean Galati le-au acordat sprijinul spiritual si financiar. Asa se explica faptul ca acest moment al lansarii la apa si al sfintirii panzarului nu a fost inclus in programul guvernamental al sarbatoririi anului stefanian, dar in sinodul Bisericii Ortodoxe Romane din 15-16 iunie 2004, la propunerea Prea Sfintitului Casian, Episcopul Dunarii-de-Jos, a fost aprobata includerea acestui moment ca final al sarbatorilor dedicate Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant. Panzarul Moldovenesc este privit deja ca noul simbol al Municipiului Galati.

Slujba de sfintire va fi oficiata de un sobor de arhierei, preoti si diaconi in frunte cu Prea Fericitul Parinte Teoctist – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane. Printre invitati vor participa: Inalt Prea Sfintitul Daniel – Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Sava – Primatul Bisericii Ortodoxe din Polonia, Inalt Prea Sfintitul Ghenadios – Mitropolit de Sasima si delegatul Sanctitatii Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic de Constantinopol, si, nu in ultimul rand, Prea Sfintitul Casian, Episcopul Dunarii-de-Jos.

Comentarii Facebook


Știri recente