Moldova a aniversat, la Rădăuți, 650 de ani de la întemeiere

Mănăstirea Bogdana din municipiul Rădăuți, în parteneriat cu Patriarhia Română, Mitropolia Moldovei și Bucovinei și Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, a organizat sâmbătă, 3 octombrie 2009, un simpozion cu prilejul împlinirii a 650 de ani de la întemeierea Moldovei. La acest eveniment au participat ierarhi ai Bisericii noastre, preoți, academicieni, profesori și arheologi, care au prezentat comunicări legate de începuturile istorice ale Moldovei, informează cotidianul Ziarul Lumina.

Programul Simpozionului „650 de ani (1359-2009) – Rădăuți și întemeierea Moldovei – Biserica „Sf. Nicolae” – Mănăstirea Bogdana din Rădăuți – Panteonul Moldovei” a început vineri, 2 octombrie, când a fost adusă, de la Catedrala mitropolitană din Iași, racla cu 12 părticele din moaștele mai multor sfinți ai Bisericii Ortodoxe, și a continuat sâmbătă dimineață cu oficierea Sfintei Liturghii în Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae”, a Mănăstirii Bogdana, de către Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, și de Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi. La final a avut loc o slujbă de pomenire pentru ctitorii acestui sfânt lăcaș, iar de la ora 10:00 au debutat lucrările simpozionului prin cuvântul de bun-venit adresat celor prezenți de către arhim. Iustin Dragomir, starețul Mănăstirii Bogdana. „Pentru conștiința românească, Rădăuțiul își merită numele de vatră a istoriei noastre, având o semnificație deosebită în geografia culturală și cultuală a României. Pe aceste locuri unde trecutul se întâlnește la tot locul cu actualitatea, unde legenda trăiește în sufletul oamenilor, găsim un nucleu de cea mai autentică și mai nealterată viață creștin-ortodoxă românească. Oamenii locului au participat activ și organic la toate suferințele și izbânzile neamului românesc prin brațul întemeietor al voievodului Bogdan. Întâlnirea ierarhilor cu slujitorii științei aici, la Rădăuți, este un bun prilej pentru a descifra sensurile acestei moșteniri și de a reda polivalența spiritului procreator al oamenilor de pe aceste meleaguri, care s-au afirmat prin temeinicia faptelor, prin cuvântul hotărât și expresiv. Prețuirea noastră pentru tot ceea ce ne-a lăsat ca moștenire generația lui Bogdan I Întemeietorul este cu atât mai vie cu cât la tot pasul îi întâlnim realizările, mărturiile unei epoci de măreție națională”, a remarcat arhim. Iustin Dragomir.

A urmat cuvântul de binecuvântare al Înaltpreasfințitului Pimen, care a amintit de slujba de pomenire pentru ctitorii Mănăstirii Bogdana, ce a avut loc în această veche ctitorie voievodală, exprimându-și bucuria pentru prezența unor personalități marcante la acest simpozion. „Biserica, între alte merite, îl are și pe acesta de a păstra documente privind istoria poporului. În orice document al istoriei noastre suntem trimiși la ceea ce a creat și a lăsat Biserica. Ceea ce a creat Biserica rămâne peste veacuri, pentru că valorile sunt legate de Dumnezeu. În locurile din țara noastră unde s-au făcut cercetări arheologice sunt urme mai mici sau mai mari de biserici”, a afirmat Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. După ce a fost citită comunicarea trimisă de Înaltpreasfințitul Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, de către pr. Florin Țuscanu, protopop al Protopopiatului Roman, Preasfințitul Ioachim Băcăuanul a amintit în alocuțiunea sa faptul că, în ultimii ani, mai mulți voievozi au fost canonizați de Biserica Ortodoxă Română și că poporul român are datoria să contribuie la păstrarea credinței care a fost apărată de înaintașii noștri. „Poporul român a trăit autentic Evanghelia și istoria. Ne place să spunem că poporul român s-a născut creștin. Avem datoria sacră să transmitem și noi urmașilor ceea ce au făcut înaintașii, ca prin aceasta să contribuim cu o cărămidă care ne este rânduită nouă la edificiul spiritualității înaintașilor”, a spus Episcopul-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului. Academicianul Răzvan Theodorescu a prezentat o comunicare cu titlul „Relații confesionale europene și istorie românească în a doua jumătate a secolului al XIV-lea”, iar alți nouă participanți și-au expus referatele în cea de-a doua parte a simpozionului. Cele 20 de comunicări cu prilejul împlinirii a 650 de ani de la întemeierea Moldovei au fost cuprinse în volumul „Rădăuți și întemeierea Moldovei – 650 de ani (1359-2009)”, apărut alături de volumul „Cronica Episcopiei de Rădăuți”, de Dimitrie Dan, la Editura BASILICA, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

„Rădăuțiul este „Panteonul Moldovei”, iar în Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” a Mănăstirii Bogdana din Rădăuți sunt înmormântați primii cinci domnitori ai Țării Moldovei. Anul 1359 este unul convențional pentru întemeierea Moldovei, iar Rădăuții au jucat un rol important în întemeierea acestui stat de la Carpați la Nistru”, a declarat arhid. dr. Vasile Demciuc, moderatorul simpozionului.

Comentarii Facebook


Știri recente