Minunea care s-a petrecut la 7 mai 351: Cerul a arătat oamenilor Crucea

În fiecare an, la 7 mai, Biserica pomenește Arătarea semnului Sfintei Cruci la Ierusalim. În cele ce urmează vă prezentăm un articol publicat în ‘Ziarul Lumina’ din data de 7 mai 2011, intitulat Cerul a arătat oamenilor Crucea:

Sfântul Ierarh Chiril, Patriarhul Ierusalimului, descrie evenimentul din anul 351 într-o epistolă adresată împăratului Constanțiu.

Către Constantie, preabinecredinciosul împărat, despre semnul luminos al Crucii, arătat pe cer, care a fost văzut în Ierusalim în luna mai, ziua a șaptea’, scria în salutare ‘Chiril, episcopul Ierusalimului’, despre cele petrecute în anul 351. În timpul stăpânirii lui Constanțiu (337-361), fiul Sfântului Împărat Constantin cel Mare și al Faustei, o cruce a apărut pe cer, la Ierusalim, luminând timp de șapte zile. Patriarhul Chiril vestește împăratului, asigurându-l: ‘Scrisoarea aceasta, care nu are în ea măgulire, îți face cunoscută vederea dumnezeiască ce s-a arătat pe cer; nu cuprinde cuvinte căutate ale artei oratorice, ci îți dă mărturie despre adevărul cuvintelor dinainte rostite de Sfintele Evanghelii, la împlinirea acestor cuvinte’.

Întrucât Constanțiu era împărat favorabil arienilor, ierarhul ierusalimitean încearcă, prin relatarea acestei minuni, să-l atragă spre dreapta-credință: ‘Aducem cu grabă la cunoștința credincioșiei tale minunea dumnezeiască a lucrurilor cerești, ce s-a petrecut în Ierusalim în timpul iubitoarei tale de Dumnezeu domnii. Nu facem aceasta cu dorința ca acum pentru întâia oară să vii de la necunoștință la cunoștința de Dumnezeu – căci tu ai atâta cunoștință de Dumnezeu, încât poți, prin faptele și gândurile tale credincioase, să înveți și pe alții – ci cu gândul de a te întări în cele ce știai. ș…ț Odată ce ai înțeles, prin minunea săvârșită în timpul domniei tale, că domnia ta este cu adevărat iubită de Dumnezeu’.

‘Minunea nu s-a mai săvârșit pe pământ, ci în cer’

Pentru început, Sfântul Chiril amintește aflarea Cinstitului Lemn al Sfintei Cruci de către Sfinții Împărați Constantin și Elena, tatăl și bunica lui Constanțiu: ‘Pe timpul domniei preaiubitorului de Dumnezeu și de fericită pomenire Constantin, tatăl tău, a fost găsit în Ierusalim mântuitorul lemn al crucii. Harul cel dumnezeiesc a făcut să fie găsită cinstita cruce în Sfintele Locuri neștiute de nimeni, de cel care căuta în chip bun cucernicia’. La mai puțin de jumătate de veac, ‘minunea nu s-a mai săvârșit pe pământ, ci în cer: s-a arătat în Ierusalim semnul de biruință împotriva morții, al Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Fiul Unul-Născut al lui Dumnezeu, adică fericita Cruce, strălucind cu o lumină orbitoare’.

‘S-a arătat pe cer o cruce foarte mare, făcută din lumină’

Cuvintele patriarhului Chiril al Ierusalimului despre minunea de acum 1660 de ani sunt edificatoare: ‘În aceste sfinte zile ale Sfintei Cincizecimi, la 7 mai, pe la ceasul al treilea din zi, s-a arătat pe cer o cruce foarte mare, făcută din lumină, care se întindea de deasupra Sfintei Golgote până la Sfântul Munte al Măslinilor’. Nu a fost o nălucă trecătoare, ci un semn văzut de întreaga cetate: ‘N-a fost văzută de unul sau de doi, ci s-a arătat cu totul lămurit la întreaga mulțime a cetății. Să nu se creadă apoi că a trecut iute ca o nălucă; dimpotrivă, a fost văzută cu ochii timp de mai multe ceasuri de pe pământ; prin strălucirea sa orbitoare, întrecea razele soarelui’. La trei ceasuri din zi, crucea de pe cer lumina mai puternic decât soarele dimineții, înainte de amiază: ‘Fără îndoială, crucea luminoasă ce s-a arătat pe cer ar fi fost întunecată de soare, biruită de strălucirea razelor lui dacă ea n-ar fi strălucit privitorilor cu o strălucire mai mare decât a soarelui’. În fața acestui semn divin, toți cei ce se aflau în cetate și-au îndreptat pașii către biserica ridicată de Sfinții Împărați, cei întocmai cu Apostolii: ‘Toată mulțimea cetății, fără să stea pe gânduri, în acel ceas, a alergat la sfânta biserică, fiind cuprinsă de frică și bucurie din pricina vedeniei dumnezeiești; toți deodată: tineri și bătrâni, bărbați și femei, oameni de toate vârstele, până chiar și fetele ținute în casă, locuitori ai cetății, ca și străini, creștini la un loc cu păgânii care veniseră în Ierusalim din diferite părți, cu toții într-un singur suflet, ca o singură gură, slăveau pe Făcătorul de minuni, pe Hristos Iisus, Domnul nostru’.

‘Purtând cu tine semnul care s-a arătat pe cer’

Scopul acestei epistole adresate de Sfântul Chiril împăratului Constanțiu este lepădarea rătăcirii ariene și readucerea sa la credința ortodoxă: ‘Trebuia să nu trecem sub tăcere aceste vedenii dumnezeiești și cerești, ci să le binevestim dumnezeieștii tale credincioșii. Și ne-am grăbit să facem aceasta în chiar acel moment prin scrisori, ca, pe bună temelie a credinței ce exista mai dinainte în tine, să-ți zidești cunoștința de Dumnezeu prin cele de curând arătate de Dumnezeu și să dobândești o îndrăzneală mai mare față de Domnul nostru Iisus Hristos; iar în același timp, plin de toată vitejia obișnuită, având pe Însuși Dumnezeu luptător împreună cu tine, să înalți cu foarte multă râvnă trofeul crucii, lauda laudelor, purtând cu tine semnul care s-a arătat pe cer’.

Arătarea ‘semnului Fiului Omului pe cer’

Despre arătarea ‘semnului Fiului Omului pe cer’ scriu Sfintele Evanghelii (Matei 24, 30), iar minunea petrecută în acele zile la Locurile Sfinte este doar o prefigurare a celei de-a doua veniri a Fiului Omului: ‘Această minune s-a săvârșit acum și are să se săvârșească iarăși într-un chip mult mai măreț, preaiubitorule de Dumnezeu împărate, potrivit mărturiilor profeților și cuvintelor sfinte ale lui Hristos ce se găsesc în Sfintele Evanghelii’. Și îl îndemna, în continuare, să stăruiască asupra cuvintelor Evanghelistului Matei din același capitol, în care Iisus Hristos este preamărit ca Fiu al lui Dumnezeu, Care va veni la sfârșitul acestei lumi, știut fiind că arienii negau dumnezeirea Mântuitorului: ‘Când vei lua în mâini, ca de obicei, cartea cea dumnezeiască a Evangheliilor, vei găsi scrise acolo mărturiile mai dinainte vestite despre acest semn. Mai cu seamă te rog, stăpâne, să fii atent printr-o lectură mai stăruitoare asupra celor scrise mai departe în acel loc. Acolo sunt scrise lucruri mai înainte vestite de Mântuitorul nostru și ele trebuie păzite cu multă credință, ca să nu suferim nici o vătămare din partea puterii celei potrivnice’.

Epistola se încheie cu patriarhicești binecuvântări adresate de Sfântul Chiril împăratului Constanțiu: ‘Îți rostesc aceste prime cuvinte din Ierusalim, ție, adevăratului și preabinecredinciosului, împreună cu noi închinător al lui Hristos, Unul-Născut, Fiul lui Dumnezeu și Mântuitorul nostru, Care, potrivit dumnezeieștilor Scripturi, a săvârșit mântuirea lumii în Ierusalim, Care aici, în Ierusalim, a călcat moartea, a șters păcatele oamenilor prin cinstitul Său Sânge și a dăruit tuturor celor ce cred viață, nestricăciune și har duhovnicesc și ceresc. Prin puterea și prin harul Lui să te veselească și să te întărească, spre a străluci prin fapte și mai strălucite și mai mari, și a te lăuda împreună cu odraslele împărătești de bunătăți, să te păzească mulți ani cu pace împreună cu toată casa ta, spre lauda creștinilor și a întregii lumi’.

Comentarii Facebook


Știri recente

Episcopia Canadei: Conferințele Postului Mare, online

Episcopia Ortodoxă Română a Canadei vă invită la seria de întâlniri duhovnicești „Conferințele Postului Mare 2021 – «Prin ușile pocăinței spre bucuria Învierii»”. Întâlnirile vor fi transmise online (via Zoom/Facebook) în primele cinci duminici ale…