Mii de pelerini la Mănăstirea Nicula

Mănăstirea Nicula din județul Cluj si-a deschis porțile pentru a-i primi pe miile de pelerini, ce în aceste zile se îndreapta spre sfântul lăcaș. Unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale nu doar din spațiul transilvănean, ci din întreg spațiul românesc, își va sărbători la 15 august hramul. Cu prilejul hramului, Slujba Sfintei Liturghii va fi oficiată de Înaltpreasfințitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Sălajului și Maramureșului și Preasfințitul Siluan, Episcopul românilor ortodocși din Ungaria. Mulți dintre credincioși au sosit încă de duminică la mănăstirea Nicula pentru a participa la slujbele oficiate aici.

Este deja o tradiție ca pelerinii ce vin la această mănăstire sa urce pe jos din sat până la așezământul monahal. Pe parcursul traseului credincioșii intonează pricesne și imnuri adresate Maicii Domnului, iar când ajung în dreptul bisericii din lemn, înconjoară locașul de cult rostind rugăciuni Maicii Domnului. Pelerinii ce au ajuns deja la mănăstirea Nicula participă la un program liturgic special.

Sărbătoarea de la Nicula va culmina în această seară când icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului va fi scoasă în procesiune și așezată pe altarul de vară spre cinstirea și închinarea credincioșilor. Tot atunci se va oficia și Prohodul Maicii Domnului.

Începuturile unei așezări monahale aici se leagă de viețuirea unui pustnic (1326), Nicolae, care a dat numele atât mănăstirii, cât și satului în care se găsește. Prima mărturie istorică ce atestă existența mănăstirii face trimitere la o biserică din lemn datată 1552, cu hramul „Sfânta Treime”, locaș ce a fost renovat între anii 1712-1714, dar a fost mistuit după aproximativ un secol și jumătate într-un incendiu.

Biserica din zid a fost construită în perioada 1875-1879, procesul continuând în 1905, la inițiativa profesorului de teologie Mihai Ivașco. Ridicarea acestui locaș s-a impus datorită numărului mare de credincioși ce frecventau mănăstirea, dincolo de piedicile ivite în decursul istoriei. După moartea profesorului Ivașco, a fost realizat iconostasul aurit, care a fost înlocuit, în anul 1938, cu unul realizat din lemn de tei, acesta având în centru un gol care descoperă Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Pictura bisericii a fost executată în tehnica tempera, în 1961. Biserica a funcționat fără cele două turle timp de 30 de ani, acestea fiind ridicate în 1905.

Comentarii Facebook


Știri recente