Voievodul Mihai Viteazul a fost pomenit marți, 9 august 2011, la Alba Iulia, în biserica închinată memoriei sale, informează „Ziarul Lumina”, Ediția de Transilvania. În aceeași zi, voievodul român a fost comemorat la Mănăstirea Mihai Vodă din Turda, așezământ monahal ridicat pe locul unde a fost ucis unificatorul Principatelor Române.
Actuala bisericuță din lemn de la Alba Iulia, ridicată în perioada 1988-1992, se află pe locul fostei Mitropolii Ortodoxe și a catedralei ridicate de Mihai Viteazul în anul 1597. Într-o atmosferă de intensă trăire duhovnicească, la lumina caldă a candelelor și a lumânărilor din ceară, credincioșii din Alba Iulia au venit în număr mare pentru a se ruga Maicii Domnului și pentru a face pomenirea voievodului român, la împlinirea a 410 ani de la trecerea sa la Domnul. Slujba Paraclisului Maicii Domnului și cea a Parastasului au fost oficiate de Înalt Preasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, care a venit însoțit de pr. Niculiță Pascu, protopop de Alba Iulia, și de pr. arhimandrit Samuel Cristea, eclesiarhul Catedralei ‘Reîntregirea’. Pe ritmul cântării bizantine interpretate de grupul psaltic ‘Lumină lină’, dirijat de profesorul Laurențiu Truță, toți cei prezenți la Biserica Memorială ‘Mihai Viteazul’ au simțit căldura harului și bucuria comuniunii în rugăciune, alături de ierarhul lor și de părinții lor duhovnicești.
Splendoarea și frumusețea trupului și a sufletului Maicii Domnului
La finalul slujbei Paraclisului Maicii Domnului, IPS Irineu a vorbit despre splendoarea trupului și a sufletului Maicii Domnului: ‘Maica Domnului este frumusețea naturii omenești și restaurarea Evei celei căzute. Ea este mai presus decât toate creaturile pământești, drept pentru care Creatorul din pântecele ei Și-a luat trup. Trupul ei – o capodoperă a atotputerniciei lui Dumnezeu – este de o frumusețe deosebită și de o armonie desăvârșită; este o biserică măreață, demnă de Dumnezeu Cel viu, Care se va sălășlui în ea. Sfântul Andrei Criteanul spunea: ‘Trupul Mariei era o statuie vie sculptată de cel mai sublim artist – de Dumnezeu Însuși’. Iar sufletul ei era pe măsura trupului său. Avea o receptivitate a harului extraordinară.’
La finalul cuvântului de învățătură, IPS Irineu a vorbit despre obligația noastră de a o cinsti și de a-i urma Maicii Domnului: ‘Noi avem datoria s-o imităm în virtuțile ei și să ne însușim bogăția preafrumosului ei suflet. Ea este Maica noastră, iar noi trebuie să ne declarăm fii ai ei. Pentru binecuvântările ei de crin se cuvine să-i aducem mereu omagiul de venerație și să zicem în imn de acatist: Bucură-te, ușa mântuirii; Bucură-te, cheia Împărăției lui Hristos; Bucură¬te, cea plină de har, care întru adormirea ta nu ne lași pe noi.’
Istoricul Gheorghe Anghel, fostul director al Muzeului ‘Unirii’ din Alba Iulia, a evocat rolul voievodului în Unirea românilor și legătura sa cu Biserica, considerându-l ‘cel mai mare voievod al istoriei noastre medievale’. ‘Alba Iulia a devenit, de la Mihai Viteazul, simbolul unității culturale și religioase a tuturor românilor.’ Vorbind despre datoria noastră de a-i păstra vie memoria, Gheorghe Anghel a amintit două surse documentare din secolul al XVII-lea care atestă că trupul lui Mihai Viteazul a fost adus și înmormântat la Alba Iulia, în ctitoria sa.
Stâlp al Ortodoxiei și prieten al Sfântului Munte Athos
A urmat apoi slujba Parastasului pentru Mihai Voievod Viteazul, iar la finalul ei, părintele paroh Florin Botezan a mulțumit ierarhului pentru prezența în mijlocul acestei mici comunități și a amintit de rolul important pe care l-a avut Mihai Viteazul în viața întregii Ortodoxii: ‘El a fost unul dintre puținii domnitori români care a fost cinstit în Balcani ca un apărător al Ortodoxiei, numit de un grec contemporan cu el ‘stâlp al Ortodoxiei, cinste a credincioșilor și prieten al Sfântului Munte Athos’. Această calitate a voievodului de apărător și stâlp al Ortodoxiei ne responsabilizează și pe noi, cei care ne rugăm în această biserică ridicată în memoria sa. De aceea simțim ca pe o datorie să păstrăm dreapta credință, să o mărturisim așa cum a făcut și Mihai Viteazul, cu atât mai mult cu cât biserica are hramul Sfintei Treimi și al Sfântului Siluan Athonitul, cel care, în secolul XX, a mărturisit Ortodoxia, a făcut cunoscută dreapta credință prin mărturia iubirii lui Dumnezeu și ne-a lăsat cuvântul spus lui de Hristos: ‘Ține mintea ta în iad și nu deznădăjdui”.
Mitropolia Ortodoxă din Alba Iulia a devenit, mai ales din vremea voievodului Mihai Viteazul, ‘cel mai trainic și mai de folos așezământ al neamului nostru de peste munți’, scrie marele nostru istoric Nicolae Iorga, și a avut adevărați părinți spirituali și oameni de cultură, între care Teoctist, Dosoftei, Ghenadie II, Sfinții Mărturisitori Ilie Iorest și Sava Brancovici (pomeniți la 24 aprilie), Sfântul Simion Ștefan, Ghenadie III, Daniil, Iosif Budai, Ioasaf, Sava III, Varlaam, Teofil, Atanasie și alții. Aici au cunoscut lumina tiparului ‘Evanghelia cu învățătură’ (1461), ‘Psaltirea’ (1651), Bucoavna (1699 – primul abecedar tipărit în limba română) și cel mai de seamă – ‘Noul Testament de la Bălgrad’ din anul 1648 – tipărit la inițiativa sfântului mitropolit cărturar Simion Ștefan.
Catedrala Mitropoliei nu s-a păstrat, fiind dărâmată în totalitate de regimul habsburgic în anul 1714, numeroase materiale fiind folosite la construirea Bisericii ortodoxe Maieri II din Alba Iulia.
Comemorarea lui Mihai Viteazul la Mănăstirea Mihai Vodă din Turda
Anul acesta, la împlinirea a 410 ani de la trecerea sa la Domnul, Mihai Viteazul a fost comemorat la Mănăstirea Mihai Vodă din Turda, prin mai multe manifestări religioase, militare și artistice. Înalt Preasfințitul Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului, a oficiat aici, începând cu ora 9:30, Sfânta Liturghie, urmată de un Parastas pentru marele voievod. Au participat exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului, arhimandritul Dumitru Cobzaru, protopopul de Turda, pr. Daniel Crișan, consilierul pe protocol din eparhie, arhid. Claudiu Grama.
La finalul Sfintei Liturghii, a avut loc și instalarea oficială a noii starețe a Mănăstirii Mihai Vodă, maica Andreea, care a venit, alături de alte trei maici, de la Mănăstirea Salva din Bistrița-Năsăud.
De asemenea, i-a fost înmânată o diplomă de aleasă cinstire părintelui ctitor Vasile Șteopei, care s-a implicat în construirea acestei mănăstiri, biserica fiind copie fidelă după Biserica Mihai Vodă, din București, dar și în construirea corpurilor de chilii. După slujba de pomenire, părintele Dorin Sas s-a ocupat de un program artistic, o scenetă istorică, ce s-a realizat la mormântul voievodului.
În cuvântul său, Părintele Mitropolit Andrei a subliniat câteva dintre virtuțile lui Mihai Viteazul: ‘A fost un om de credință profundă și ctitoriile pe care le-a făcut sunt rodul credinței lui, Mănăstirea Mihai Vodă din București și, de ce nu, Catedrala din Alba Iulia, după ce a unit cele trei țări române. Cine iubește cronicile și scrierile istoricilor va găsi multe alte motive care ne fac să credem că Mihai Viteazul a fost un om profund religios. O altă virtute pe care o avea Mihai Viteazul a fost râvna misionară’.
S-a considerat necesar ca, pe locul sacru unde a fost ucis ca martir al neamului marele voievod Mihai Viteazul, să se înalțe un așezământ mănăstiresc unde să se oficieze necontenit rugăciuni în memoria domnitorului unificator de țară. La inițiativa vrednicului de pomenire mitropolit Bartolomeu, pe 10 septembrie 2002, a fost sfințită piatra de temelie pentru noul lăcaș, lucrările de construcție a mănăstirii fiindu-i încredințate preotului Vasile Șteopei de la Parohia Oprișani II din Turda, ctitor al mai multor biserici.
În acest loc există de mai mulți ani un monument în cinstea voievodului Mihai Viteazul. La mormântul lui, Societatea Femeilor Ortodoxe din Turda a ridicat, în anul 1923, în locul fostei capele, o troiță din lemn lucrată în stil românesc, care se păstrează la Muzeul de Istorie din Turda din 1976, iar monumentul nou a fost inaugurat pe 8 mai 1977. Potrivit maicii Andreea, biserica Mănăstirii Mihai Vodă este pregătită pentru stadiul de pictură în frescă. Este lucrată în stil bizantin, cu borduri de cărămidă în exterior. Pe frontispiciu s-a realizat un mozaic reprezentând-o pe Maica Domnului și pe Sfinții Arhangheli, protectori ai lăcașului monahal. ‘Mănăstirea necropolă este o copie arhitecturală și o restituire a demnității vechii Mănăstiri Mihai Vodă din București, ctitoria voievodului din 1591, pe vremea când era ban al Craiovei’, a arătat maica Andreea.
