În fiecare an pe 9 august, voievodul Mihai Viteazul este comemorat la Mănăstirea Mihai Vodă din Turda, așezământ monahal ridicat pe locul unde a fost ucis unificatorul principatelor române. Anul acesta, la împlinirea a 410 ani de la trecerea sa la Domnul, Mihai Viteazul a fost comemorat prin mai multe manifestări religioase, militare și artistice. Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului, a oficiat aici, începând cu ora 9.30, Sfânta Liturghie arhierească, urmată de un Parastas pentru marele voievod. Au participat exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului, arhimandritul Dumitru Cobzaru, protopopul de Turda, pr. Daniel Crișan, consilierul pe protocol din eparhie, arhid. Claudiu Grama.
La finalul Sfintei Liturghii, după cum ne informează Radio Renașterea, a avut loc și instalarea oficială a noii starețe a Mănăstirii Mihai Vodă, maica Andreea, care a venit, alături de alte 3 maici, de la Mănăstirea Salva din Bistrița-Năsăud.
De asemenea, i-a fost înmânată o diplomă de aleasă cinstire părintelui ctitor Vasile Șteopei, care s-a implicat în construirea acestei mănăstiri, biserica fiind copie fidelă după biserica Mihai Vodă din București, dar și în construirea corpurilor de chilii. După slujba de pomenire, părintele Dorin Sas s-a ocupat de un program artistic, o scenetă istorică, ce s-a realizat la mormântul voievodului.
În cuvântul său, Părintele Mitropolit Andrei a subliniat câteva dintre virtuțile lui Mihai Viteazul: „A fost un om de credință profundă și ctitoriile pe care le-a făcut sunt rodul credinței lui, Mănăstirea Mihai Vodă din București și, de ce nu, Catedrala din Alba Iulia, după ce a unit cele trei țări române. Cine iubește cronicile și scrierile istoricilor va găsi multe alte motive care ne fac să credem că Mihai Viteazul a fost un om profund religios. O altă virtute pe care o avea Mihai Viteazul a fost râvna misionară”.
Monumentul de la Mănăstirea Mihai Vodă
S-a considerat necesar ca pe locul sacru unde a fost ucis, ca martir al neamului, marele voievod Mihai Viteazul, să se înalțe un așezământ mănăstiresc unde să se oficieze necontenit rugăciuni în memoria domnitorului unificator de țară. La inițiativa vrednicului de pomenire Mitropolitul Bartolomeu, pe 10 septembrie 2002, a fost sfințită piatra de temelie pentru noul locaș, lucrările de construcție a mănăstirii fiindu-i încredințate preotului Vasile Șteopei de la Parohia Oprișani II din Turda, ctitor al mai multor biserici.
În acest loc există de mai mulți ani un monument în cinstea voievodului Mihai Viteazul. La mormântul lui, Societatea Femeilor Ortodoxe din Turda a ridicat, în anul 1923, în locul fostei capele, o troiță din lemn lucrată în stil românesc, care se păstrează la Muzeul de Istorie din Turda din 1976.
Monumentul nou, care există acum, a fost inaugurat pe 8 mai 1977. Câteva caracteristici ne prezintă maica Andreea: „Monumentul nou are 1601 cm., în formă de sabie, are trei laturi simbolizând cele trei principate române unite de Mihai Viteazul în anul 1601. La baza fiecărei laturi se află stemele celor trei principate, executate din marmură albă, la fel ca placa mormântului. În dreapta obeliscului se află mormântul voievodului, acoperit de o lespede pe care este reprezentată în basorelief stema României”.
Potrivit maicii Andreea, biserica Mănăstirii Mihai Vodă este pregătită pentru stadiul de pictură în frescă. Este lucrată în stil bizantin, cu borduri de cărămidă în exterior. Pe frontispiciu s-a realizat un mozaic reprezentând-o pe Maica Domnului și pe Sfinții Arhangheli, protectori ai locașului monahal. „Mănăstirea necropolă este o copie arhitecturală și o restituire a demnității vechii mănăstiri Mihai Vodă din București, ctitoria voievodului din 1591, pe vremea când era ban al Craiovei”, a arătat maica Andreea.
