CULTELE RELIGIOASE ÎMPOTRIVA TRAFICULUI DE PERSOANE
Constatăm cu îngrijorare că România, ca și întreaga Europă, se confruntă cu amploarea pe care a luat-o fenomenul traficului de ființe umane. Statisticile alarmante ale organismelor internaționale arată că, din cele peste 2,5 milioane de persoane traficate, majoritatea sunt femei și copii; traficul de ființe umane a ajuns sa fie una dintre cele mai profitabile infracțiuni, pe al treilea loc în lume după traficul de arme și cel de droguri.
Având în vedere faptul că traficul de persoane este un fenomen infracțional transnațional, bine organizat, care nu poate fi disociat de migrația internațională, intervențiile pentru prevenirea și combaterea fenomenului trebuie să atragă eforturile conjugate ale tuturor țărilor afectate.
Considerăm că traficul de persoane este un păcat grav și deopotrivă un pericol social care afectează demnitatea persoanei, depersonalizează omul, îl distruge fizic și spiritual și îl transformă în sclav, într-o marfă, fără valoare ca persoană, într-o sursă de profit, degradând implicit societatea umană. Dumnezeu nu a dat nimănui drept de viață și de moarte asupra omului și nimeni nu are dreptul să transforme persoana umană în obiect de profit.
Pentru a fi eficienți trebuie să vorbim concomitent de combaterea fenomenului dar și de reintegrarea socială a victimelor care trebuie să înceapă însă cu vindecarea sufletească pentru că experiența traumatizantă îndurată de aceste persoane le-a schimbat modul de percepție a lumii și a relațiilor interumane, pierzând stima de sine și încrederea în semeni. În consecință, vindecarea spirituală a victimei este o necesitate, pentru că numai un suflet vindecat poate fi o persoană liberă și sociabilă cu încredere în sine și în oameni. Venind în întâmpinarea victimelor și familiilor acestora, trebuie să le oferim nu doar sfat bun, sprijin moral și întărire sufletească, ci trebuie să ne implicăm activ în sensibilizarea comunității pentru reintegrarea acestora în familie și societate.
Un astfel de exemplu îl constituie programele de combatere a traficului de persoane în care Patriarhia Română cooperează, de mai multă vreme, cu Organizația Internațională pentru Migrație, precum și proiectul finanțat din fondurile europene în care, prin Federația Filantropia, vom participa la crearea unui mecanism eficient de reintegrare în comunitate și în muncă a victimelor.
În contextul european actual și în perspectiva liberei circulații, România trebuie să intervină cu responsabilitate, implicând întreaga societate în lupta de prevenire și combatere a acestui flagel, adoptând o atitudine incluzivă și integrativă, asigurând asistența, ajutorarea și protecția victimelor și militând pentru armonizarea legislației europene și românești privind munca ilegală și protecția drepturilor angajaților.
În concluzie, apreciem că, prin politici și programe coerente, care să înceapă cu educația pentru demnitatea umană și prevenirea traficului de persoane, pe baza credinței în iubirea lui Dumnezeu pentru om, cultele religioase din România pot contribui substanțial la susținerea eforturilor comunitare de apărare a demnității umane și de însănătoșire a vieții sociale.
†D A N I E L,
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMNE
