Mesajul Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL adresat participanților la al VIII-lea Congres al notarilor publici din România, Sinaia, 20-21 noiembrie 2008

BISERICA ȘI NOTARII PUBLICI ÎN SLUJBA POPORULUI

Activitatea notarială reprezintă o componentă fundamentală a ordinii de drept în orice stat democratic, notarul public îndeplinind un serviciu de interes public de care beneficiază toate persoanele fizice sau juridice din statul respectiv.

Biserica este un organism divino-uman care are nu numai o componentă mistică sau transcendentă, ci și una istorică, ce vine în contact cu lumea exterioară, cu realitățile cotidiene ale societății, interferând, în această privință, și cu activitatea notarială.

Modul în care a fost reglementată prin legislația statului român activitatea notarială și activitatea cultelor religioase cuprinde o serie de termeni comuni definitorii ce relevă existența unei serii de similitudini între statutul legal al celor două instituții.

Poate cel mai important dintre acești termeni – cheie este autonomia, posibilitatea de reglementare proprie în domeniul de competență specific, în cazul cultelor enunțată de însăși Constituția României în articolul 29 privitor la libertatea religioasă. În virtutea acestei autonomii, atât cultele, cât și Uniunea Națională a Notarilor Publici, și-au întocmit statute proprii și regulamente necesare unei cât mai bune funcționări.

În temeiul noii legi a cultelor, Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, Biserica Ortodoxă Română a redactat un nou Statut de organizare și funcționare, recunoscut de către Stat prin Hotărârea de Guvern nr. 53/2008. Această veritabilă Constituție a Bisericii, recunoscută de către Statul Român, cuprinde elemente care interesează în mod direct și activitatea notarială, precum: persoanele juridice din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, organismele de conducere și reprezentare ale acestora, modul de dobândire, administrare și înstrăinare a bunurilor bisericești, elemente specifice privitoare la succesiunea ierarhilor și monahilor.

Este deosebit de important pentru Biserică ca specificul ei canonic, venind dintr-o îndelungată tradiție, să fie cunoscut și respectat de către toate autoritățile publice.

Conform Legii notarilor publici și a activității notariale notarul public este investit să îndeplinească un serviciu de interes public. Legea privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor precizează faptul că un cult recunoscut este o persoană juridică de utilitate publică (Art. 8. 1), statul român recunoscând cultelor rolul spiritual, educațional, social-caritabil, cultural și de parteneri sociali, precum și statutul acestora de factori ai păcii sociale.

Raportându-se ambele la spațiul public, activitatea notarială și activitatea cultelor se întrepătrund în unele aspecte, dar diferă în altele. Dacă notarul îndeplinește acte de autoritate publică în sfera ordinii de drept, Biserica își exercită autoritatea Sa, dată de Cel Ce a întemeiat-o, Mântuitorul Iisus Hristos, cu precădere în sfera vieții spirituale. Totuși, subiectul ambelor domenii este omul, cetățean al țării și credincios al Bisericii în același timp.

Elementele mai sus evidențiate ca puncte de apropriere între activitatea notarială și cea a Bisericii, dar și aspectele specifice semnalate, nădăjduim să se constituie și pe viitor ca premise ale unei cât mai bune cunoașteri și colaborări între Patriarhia Română și Uniunea Națională a Notarilor Publici.

Fie ca lucrările acestui Congres să constituie un imbold în dezvoltarea activităților desfășurate de Uniunea Națională a Notarilor Publici! Vă încredințăm, Domnule Președinte și stimați participanți la lucrările celui de-al VIII-lea Congres al notarilor publici din România, de aleasă considerație și binecuvântare.

†D A N I E L

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Comentarii Facebook


Știri recente