La începutul fiecărui an școlar Mântuitorul Iisus Hristos ne dezvăluie prin Parabola Semănătorului că în sămânța pe care o seamănă și în pământul în care se seamănă există o putere: „pământul rodește de la sine: mai întâi pai, apoi spic, apoi grâu deplin în spic” (Marcu 4, 26-28). La fel există o putere în adâncurile sufletului omului care se luminează și crește prin sămânța cuvântului lui Dumnezeu. Dascălii din școli sunt chemați să modeleze, să cultive sufletul elevului, pentru a crește intelectual și spiritual.
Educația are ca obiectiv creșterea spirituală a copilului, după modelul Mântuitorului Hristos: „iar copilul creștea si se întărea cu duhul, umplându-Se de înțelepciune, și harul lui Dumnezeu era asupra lui” (Luca 1, 40).
Copiii care primesc o educație creștină în școală învață să cultive valorile perene ale spiritualității și culturii românești în context european.
De aceea ne bucurăm că religia este prezentă în școală și exprimăm recunoștința noastră pentru lucrarea misionară a profesorilor de religie. Este o lucrare care nu poate fi evaluată acum, întrucât este o investiție pe termen mediu, lung și veșnic. Ora de religie nu este umplere a timpului, ci sfințire a timpului, este apostolat sfânt. Ea promovează o vedere a sensurilor profunde ale realității vieții și lumii și pregătește nu numai cetățeni pentru patria pământească, ci și cetățeni ai Raiului, ai patriei cerești. Nu există investiție mai mare decât transmiterea credinței ca valoare veșnică. Credința este și cea mai mare zestre pe care părinții o pot transmite copiilor, pentru că ea îi ajută pe tineri să facă deosebire între valori efemere și valori eterne, între iubire de moment și iubire veșnică.
În completarea orei de religie, Patriarhia Română, prin proiectele „Hristos împărtășit copiilor” și „Alege școala”, propune să refacă legătura copiilor cu o comunitate vie, mărturisitoare și rugătoare. Prin aceste proiecte ea se străduiește să-i integreze pe copii în duhul prieteniei și al comuniunii, să prevină abandonul școlar în familiile sărace și în cele în care părinții sunt plecați la muncă în străinătate. Prin birourile de cateheză parohială, prin taberele de copii pe care le organizează în cadrul acestor proiecte, Biserica se străduiește să suplinească lipsa de afecțiune părintească, lipsa atmosferei de familie, descoperă copii talentați și-i încurajează să-și cultive talantul în folosul Bisericii și al societății.
La început de an școlar, rugăm pe Milostivul Dumnezeu, Izvorul Înțelepciunii și al Adevărului, să binecuvânteze pe toți elevii, profesorii și părinții, pentru a dobândi bucuria creșterii spirituale a copiilor și tinerilor prin asimilarea de noi cunoștințe necesare în viață și prin cultivarea valorilor constante ca: respectul semenului și prietenia, libertatea și responsabilitatea, hărnicia și dărnicia, demnitatea și solidaritea.
†DANIEL,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
