Mesajul papei Benedict al XVI-lea adresat celei de-a III-a Adunari Ecumenice Europene

Cu bucurie adresez salutul meu tuturor delegatilor si participantilor la a III-a Adunare Ecumenica Europeana de la Sibiu, care reflecta asupra unei importante teme pentru noua evanghelizare in Europa – Lumina lui Hristos lumineaza tuturor oamenilor. Speranta de reinnoire si de unitate in Europa – si care si-a propus sarcina de ’a recunoaste o noua lumina in Hristos rastignit si inviat pentru a favoriza calea reconcilierii intre crestini in Europa’.

Indrept salutul meu catre fiecare dintre voi, si prin voi, Consiliului Conferintelor Episcopale Europene si Conferintei Bisericilor Europene. Este speranta mea vie ca aceasta importanta Adunare sa contribuie la inaintarea pe drumul ecumenic pentru ca toti crestinii sa regaseasca unitatea deplina si vizibila. Aceasta, de fapt, este o prioritate pastorala careia i-am acordat o mare atentie inca de la inceputul Pontificatului meu. Angajarea in cautarea unitatii vizibile a tuturor crestinilor este esentiala pentru ca lumina lui Hristos sa poata straluci peste toti oamenii.

Prin Conciliul Vatican II, asa cum a observat veneratul meu predecesor Papa Ioan Paul al II-lea, ’Biserica Catolica s-a angajat ireversibil sa strabata calea cautarii ecumenice, dispunandu-se astfel sa asculte glasul Duhului Domnului care invata cum trebuie citite cu atentie ’semnele timpurilor’. A crede in Hristos inseamna a dori unitatea; a dori unitatea inseamna a dori Biserica. Constienta de aceasta, Biserica Catolica va continua cu incredere pe drumul unitatii si al comuniunii crestinilor, un drum desigur dificil, dar bogat in bucurii.

Cate „semne ale timpurilor” ne-au sustinut si incurajat sa continuam pe aceasta cale in decursul deceniilor si in timpul precedentelor Adunari Ecumenice Europene de la Basel in 1989 si de la Graz in 1997, pana la semnarea documentului Charta Oecumenica la Strasbourg, in 2001! Chiar si numeroasele intalniri si celebrari ecumenice, impreuna cu munca plina de rabdare a dialogului teologic la nivel local si international ne-au dat semne incurajatoare si ne-au facut ’sa capatam o constiinta mai vie despre Biserica in dimensiunea ei de mister al unitatii’. Adevaratul dialog se tese acolo unde nu exista doar cuvantul, dar si ascultarea, si unde in ascultare are loc intalnirea, in intalnire relatia si in relatie intelegerea in sensul de aprofundare si transformare a existentei noastre de crestini. Dialogul, deci, priveste nu numai dimensiunea cunoasterii si a ceea ce suntem capabili sa facem. El face sa vorbeasca mai degraba persoana care crede, mai mult insusi Domnul in mijlocul nostru.

Doua elemente trebuie sa fie pentru noi de orientare a angajarii noastre: dialogul adevarului si intalnirea sub semnul fraternitatii. Amandoua au nevoie ca baza de ecumenismul spiritual. Deja Conciliul Vatican II notase: „Convetirea inimii si sfintenia vietii, impreuna cu rugaciunile individuale si publice pentru unitatea crestinilor, trebuie socotite sufletul intregii miscari ecumenice. Rugaciunea pentru unitate reprezinta calea regala spre ecumensim. Permite crestinilor din Europa sa priveasca cu ochi noi la Hristos si la unitatea Bisericii Sale. In afara de aceasta, ea ii face capabili sa infrunte cu curaj atat amintirile dureroase de care nu este lipsita istoria Europei, cat si problemele sociale din era relativismului astazi larg predominant. In fiecare epoca, barbati si femei de rugaciune, la care apartin numerosii martori ai credintei din toate confesiunile, au fost principalii fauritori de reconciliere si de unitate. Ei au inspirat crestinii divizati sa caute drumul reconcilierii si al unitatii.

Noi, crestinii, trebuie sa fim constienti de sarcina ce ne-a fost incredintata, care este aceea de a purta Europei si lumii vocea Aceluia care a spus: ’Eu sunt lumina lumii; cine ma urmeaza, nu va umbla in intuneric, dar va avea lumina vietii’ (Ioan 8, 12). Este indatorirea noastra a face sa straluceasca lumina lui Hristos inaintea barbatilor si femeilor de azi: nu lumina noastra proprie, ci cea a lui Hristos. Sa cerem, deci, de la Dumnezeu unitatea si pacea pentru europeni si sa ne demonstram gata la a contribui la un adevarat progres al societatii in Europa, in Orient si in Occident. Sunt convins ca intalnirea de la Sibiu va oferi motive pretioase pentru a continua si intensifica vocatia specifica a Europei, motive care trebuie apoi sa ajute crestinii sa construiasca un viitor mai bun pentru populatia sa.

Urez celei de-a III-a Adunari Ecumenice Europene de la Sibiu sa reuseasca sa creeze spatii de intalnire pentru unitatea in diversitatea legitima. Intr-o atmosfera de incredere reciproca si constienti ca radacinile noastre comune sunt mult mai profunde decat divizarile noastre, va fi cu putinta a frange o falsa auto-suficienta si a depasi instrainarea, experimentand in mod spiritual baza comuna a credintei noastre. Europa are nevoie de locuri de intalnire si de experiente de unitate in credinta calauzite de Duhul. Il invoc pe Dumnezeu pentru ca sa faca, prin Duhul Sau, Adunarea voastra de la Sibiu un asemenea loc.

Fie ca lumina lui Hristos sa lumineze drumul continentului european!

Domnul sa binecuvanteze familiile voastre, comunitatile, Bisericile si pe toti cei care, in orice regiune a Europei, se doresc a fi ucenici ai lui Hristos.

Benedict al XVI-lea

Comentarii Facebook


Știri recente