Mesajul eshatologic al spațiului liturgic creștin

Paroh la biserica suceveană „Sfânta Cruce” din Pătrăuți, monument UNESCO, tânărul preot Gabriel Herea și-a lansat marți, 11 martie, la Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR), consistenta lucrare, ca dimensiune și conținut, „Mesajul eshatologic al spațiului liturgic creștin”, informează Ziarul Lumina. Cartea a fost bine primită de specialiști, teologi și istorici de artă, dar și de publicul prezent la eveniment.

Publicată la Editura „Karl A. Romstorfer” a Muzeului Bucovinei, Suceava, și lansată cu o săptămână în urmă la Facultatea de Teologie de la Universitatea Națională „Iurii Fedkovici” din Cernăuți, cartea preotului Gabriel Herea s-a bucurat de un auditoriu bucureștean select.

Printre invitații de seamă ai evenimentului, desfășurat în cadrul destins al librăriei „Cărturești” MNȚR, s-a numărat și Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, din a cărui succintă și pertinentă expunere redăm câteva idei: „Cine va citi această lucrare, ca și alte multe lucrări fundamentale dedicate picturii și semnificațiilor teologice, istorice, filosofice ale picturilor din spațiul românesc medieval, va constata că această teologie a icoanei s-a dezvoltat într-o bogăție și într-o profunzime cu totul excepțională. Este foarte interesant că mulți dintre autorii acestor picturi atât de valoroase, care sunt mărturia geniului creator al poporului român, au fost oameni simpli. Sigur că au pictat mulți artiști greci, însă mulți dintre artiștii celebrelor noastre fresce din Moldova, Țara Românească, Transilvania sunt oameni proveniți din lumea satului, fapt ce ne relevă o realitate care trebuie mereu amintită, cea privitoare la profunzimea culturii spirituale a țăranilor analfabeți din secolele trecute.”

„O cercetare îndrăzneață și o abordare pe măsură”

Academicianul Răzvan Theodorescu, unul dintre referenții lucrării, a spus că lectura cărții părintelui Herea a fost pentru domnia sa o reală plăcere intelectuală. Mai mult, academicianul a ținut să precizeze: „Biserica Ortodoxă Română poate să fie mândră că are un asemenea slujitor, care, nu întâmplător, se află în ceea ce pentru mine este biserica emblemă a Ortodoxiei românești – micuța Pătrăuți, o verigă între Moldova și Bizanț. Pentru mine, dintre toți autorii care s-au ocupat de raportul Liturghiei cu arta – o temă foarte cercetată în străinătate, mult mai puțin cercetată la noi – este, o spun deschis, cel mai bun.”

Prof. univ. dr. Tereza Sinigalia, coordonatorul științific al lucrării care numără 500 de pagini, a evidențiat: „Cartea aceasta, cu un titlu provocator, este o cercetare îndrăzneață și o abordare pe măsură, tocmai pentru că de fapt nu există în literatura noastră un asemenea tip de abordare. Am putea spune că părintele este un deschizător de drumuri și unul extrem de serios, extrem de aplicat, care de fapt își pune în valoare cunoștințele de teologie, de la care a plecat, și foarte solidele cunoștințe de istoria artei, pe care le-a acumulat pe parcurs.”

Șirul alocuțiunilor a fost încununat de un intermezzo muzical, susținut de flautistul Nicolae Maxim.

Finalul lansării de carte a aparținut autorului, care a spus: „Cartea nu a fost un scop în sine. A fost o căutare însă, pe care nu am început-o voit. Am ajuns preot la Pătrăuți, în 2003, am primit custodia unei biserici, nu știam nimic atunci despre ea, și asta m-a durut. Nu înțelegeam ce se întâmplă în interiorul bisericii din punct de vedere iconografic. Mai târziu am aflat și mi-am dat seama că și arhitectonic minunea e mare. Alegerea a venit în momentul în care a început să se dea jos fumul de pe pictură”. De asemenea, pr. Herea a subliniat că nu se consideră teoreticianul ideilor și tezelor din carte și că „tot ceea ce am făcut a fost să adun piesele unui puzzle, să le pun împreună și astfel s-a arătat evidența forței culturale medievale, s-a arătat teologia și puterea trăirii spirituale din Moldova medievală și s-a arătat că lucrurile acestea nu s-au pierdut. Faptul că ele au fost păstrate până astăzi a fost șansa cercetării mele. Sper că am reușit să întorc din imnografie, din text biblic și patristic simbolistica, semantica, spre iconografie.”

Comentarii Facebook


Știri recente