Melchisedec Ștefănescu evocat în Arhiepiscopia Dunării de Jos

În contextul Anului omagial al Crezului Ortodox și al Autocefaliei românești, Arhiepiscopia Dunării de Jos în colaborare cu Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie din Galați a organizat luni, 19 aprilie, dezbaterea cu tema „Melchisedec Ștefănescu – 145 de ani de la întronizarea ca Episcop al Dunării de Jos”.

La întâlnirea desfășurată cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Casian, al Dunării de Jos, au participat cadre didactice universitare, studenți, profesori de religie și elevi.

Colocviul a avut loc în Sala „Melchisedec Ștefănescu” din incinta Centrului Eparhial Galați. Au participat cadre didactice universitare de la Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie din Galați, studenți teologi, masteranzi, seminariști, profesori de religie și elevi. Astfel, cei mai tineri au putut „face cunoștință” cu ilustrul ierarh Melchisedec Ștefănescu și cu începuturile istoriei Eparhiei Dunării de Jos.

Întâlnirea a fost deschisă de către chiriarhul Dunării de Jos, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Casian, care a subliniat importanța cunoașterii vieții și activității primului arhipăstor al Dunării de Jos, ale cărui opere are un mesaj mereu actual. Înaltpreasfinția Sa a menționat și un amănunt inedit despre Episcopul Melchisedec, și anume că „studiile despre spiritualitate ale Episcopului Melchisedec au stat la baza jurnalisticii poetului Mihai Eminescu”. În încheiere, Înaltpreasfințitul Casian a militat pentru organizarea unui pelerinaj la cele mai frumoase lăcașuri de cult de la Dunărea de Jos sfințite de către Episcopul Melchisedec Ștefănescu, informează ‘Ziarul Lumina’.

A urmat apoi cuvântul domnului conf. dr. Ivan Ivlampie, decanul Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie din Galați, care a subliniat că, „datorită vastei sale opere, Melchisedec Ștefănescu nu este deloc depășit”.

Autocefalia este un reflex al unității neamului românesc

Au urmat apoi prelegeri care au reliefat chipul marelui ierarh al Bisericii Ortodoxe Române și al neamului românesc. Conf. univ. dr. Mihaela Denisia Liușnea a prezentat contextul istoric în care și-a desfășurat activitatea ierarhul Melchisedec Ștefănescu, făcând referire și la o posibilă redefinire a cuvântului „patriot” prin prisma activității cultural-religioase a Episcopului Melchisedec, afirmând că „a fi patriot nu înseamnă numai a-ți apăra neamul din care faci parte, ci și a construi ceva pentru el, a-l înălța spiritual, așa cum a încercat și reușit ierarhul Melchisedec al Dunării de Jos!”. Părintele lect. Gabriel Pandele a prezentat câteva repere biografice din viața Episcopului Melchisedec, iar părintele lect. dr. Sorin Marinescu a arătat contribuția Episcopului Melchisedec Ștefănescu la dobândirea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, evidențiind faptul că „Autocefalia este un reflex al unității neamului românesc” și că Episcopul Melchisedec a avut o contribuție majoră în dobândirea „de jure” a autocefaliei bisericești românești.

Activitatea Episcopului Melchisedec al Dunării de Jos în calitate de membru al Societății Academice Române a fost reliefată de către conf. univ. dr. Ionel Ene, în timp ce prof. univ. dr. Violeta Pușcașu a prezentat chipul marelui ierarh ca pe un model al concilierii între determinism geografic și determinism social. În încheiere, prep. dr. Gina Scarlat a făcut câteva remarci privind concepția despre ortodoxie și protestantism la Episcopul Melchisedec.

Partea a doua a fost destinată discuțiilor privind rolul Episcopului Melchisedec Ștefănescu în obținerea Autocefaliei Bisericii Române. Ea a început cu prelegerea „Melchisedec Ștefănescu – contribuții la dezvoltarea patrimoniului liturgic românesc” susținută de părintele dr. Lucian Petroaia, consilier eparhial pentru învățământ, care a fost și moderatorul acestei părți.

Comentarii Facebook


Știri recente