Maria, copila dăruită să schimbe lumea

Persoanele sfinte, precum și evenimentele și scenele sfinte din istoria mântuirii neamului omenesc sunt cinstite, pomenite sau reprezentate prin desen și culoare. Una dintre acestea, cunoscută și slăvită în mod special în Biserica Ortodoxă, este Fecioara Maria, Născătoarea de Dumnezeu, unică prin misiunea pe care a primit-o prin înger de la Dumnezeu, rămânând pentru totdeauna modelul persoanei alese de Dumnezeu pentru o misiune specială și hotărâtoare pentru întreaga omenire.

Fecioara Maria este cea mai sfântă dintre femei și s-a învrednicit de cinstea excepțională de a naște cu trup pe Fiul lui Dumnezeu și Mântuitorul lumii. Este recunoscută ca cea dintâi dintre toți sfinții, fiind „mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii”.

Nașterea Maicii Domnului este prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie, iar viața și copilăria Mariei, fiica lui Ioachim și a Anei, schițată destul de succint în Sfânta Scriptură, este cunoscută și prezentată în mod special în scrierile apocrife, care oferă foarte multe amănunte. Cea mai importantă sursă în acest sens o reprezintă Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-creștină din secolul al II-lea. Fragmentul referitor la Fecioara Maria a fost scris în jurul anului 140.

Din neam domnesc și preoțesc

Căsătorindu-se Ana, din neamul preoțesc al lui Matham, cu Ioachim, din neamul regelui David, au locuit cincizeci de ani în Nazaret și, cu toate că duceau o viață plină de credință, nu au născut nici un prunc. Acest lucru a fost un permanent prilej de umilire din partea celorlați oameni, dar, în același timp, imboldul unor rugăciuni fierbinți către Dumnezeu pentru primirea unui rod al pântecelui pentru Ana cea osârduitoare.

Urcând, într-un an, la Ierusalim, de praznicul Înnoirii Templului, cei doi soți rugători au primit vestea ce le va schimba viața lor și, mai târziu, a întregii omeniri. Un înger i-a înștiințat de primirea din partea lui Dumnezeu a unui prunc, chiar dacă erau la o vârstă înaintată și în condiții trupești neobișnuite. „Ioachime, Ioachime, Domnul Dumnezeu a auzit rugăciunea ta. Coboară de aici, căci, iată, soția ta, Ana, va zămisli”; „Ana, Ana, Domnul a auzit rugăciunea ta și tu ai să zămislești și ai să naști și sămânța ta va fi numită în toată lumea”, a vestit îngerul celor doi părinți.

Din cartea scrisă de Iacob cel mic, „fratele Domnului”, aflăm că părinții Mariei au ferit-o permanent de orice lucru rău și au căutat permanent să o apropie de templu pentru a primi binecuvântările preoților. Astfel, aflăm că „în ziua când copila împlini un an, Ioachim făcu mare ospăț și chemă pe preoți, pe cărturari, pe bătrâni și pe întregul popor al lui Israel. Ioachim aduse pe copilă la preoți, care o binecuvântară, și îi ziseră: „Dumnezeul părinților noștri să binecuvânteze acest copil și să-i dea un nume vestit, veșnic în toate generațiile”. Și tot poporul zise: „Așa să fie, așa să fie, amin!”, arătându-se prin aceasta că a fost de la început consacrată lui Dumnezeu.

Când Maria a făcut trei ani, părinții ei au dus-o la Ierusalim și au înfățișat-o Domnului, împreună cu multe daruri. Slujitorul Templului a primt-o și toți preoții s-au bucurat, apoi, rugându-se, au binecuvântat pe cei doi părinți și pe copila Maria, întreaga familie întorcându-se la Ierusalim. Când copila a împlinit șapte ani, părinții au adus-o iarăși la templul din Ierusalim, fiind însoțiți de alaiul fecioarelor. Fiind dăruită templului, Maria rămâne în Sfânta Sfintelor până la vârsta de 12 ani. Acolo, la templu, ea a fost întâmpinată de marele preot, care a binecuvântat-o în chip profetic. Acesta primi pe Maria, o binecuvântă și zise: „Domnul a ridicat numele tău în toate generațiile; prin tine, la sfârșitul zilelor, Domnul va descoperi copiilor lui Israel mântuirea Sa”.

Dedicată cărților sfinte, țesăturilor și hrănită de îngeri

La scurt timp după aceasta, Ioachim, tatăl ei, a murit, la vârsta de 80 de ani, iar Maria nu se depărta de templu zi și noapte. Ana a venit la Ierusalim pentru a fi împreună cu fiica ei, dar, după doi ani, la vârsta de șaptezeci și doi de ani, a murit, copila rămânând astfel orfană.

Fără a avea parte de purtare de grijă părintească, Maria nu ieșea din templul Domnului, iar dacă avea nevoie de ceva, cerea numai de la Elisabeta, căci locuia aproape de aceasta.

Fiecare zi și-o petrecea în templu, citind neîncetat din dumnezeieștile Scripturi și ostenind la lucrul lânii, a inului și a mătăsii.

După ospețele liturgice, toate fecioarele din templu se întorceau la ale lor, numai Maria, iubitoare de cele sfinte, despre care Epifanie Monahul ne spune că era „de statură mijlocie, iar unii spun că era ceva peste cea mijlocie, pielea avea culoarea grâului, părul blonziu, ochii frumoși, de culoarea alunii aurii, sprâncene negre, nasul drept, mâinile, degetele și fața lungi, plină de grație și frumusețe dumnezeiască, neînfumurată, nesofisticată, neatinsă de moliciune, având o smerenie covârșitoare”, rămânea pentru a sluji preoților și pentru a păzi jertfelnicul.

Încredințată de Dumnezeu lui Iosif

În tot acest timp, lucra veșminte de lână pentru templul Domnului și era hrănită de îngerii care intrau în templu, stăruind în rugăciuni, în citire, în post, în lucrul mânilor și în toate virtuțile.

Rămânerea Fecioarei în locul cel mai sfânt al templului și hrănirea ei de către îngeri sunt semne doveditoare ale înălțimii ei duhovnicești, lucru pentru care dreptul Iosif a primit-o sub ocrotirea sa, după ce Zaharia arhiereul, tatăl lui Ioan Botezătorul, a luat douăsprezece toiege de la preoții rude ale Fecioarei și le-a pus pe jertfelnic zicând: „Arată Doamne un semn, a cui să fie Fecioara!”. Pe când se rugau ei, toiagul lui Iosif a odrăslit și așa i-a fost încredințată Fecioara Maria.

Apoi fiind ea în casa lui Iosif a primit vestire îngerească că va naște fiu pe Cel Unul-Născut. Și a zămislit ea feciorelnic și a născut pe Domnul nostru Iisus Hristos, Mântuitorul lumii.

Cinstită de toți

Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului există și la copții egipteni și la iacobiții sirieni, separați de Biserica Ortodoxă după Sinodul al patrulea ecumenic. Având în vedere că aceștia n-au împrumutat mai nimic de la ortodocși după despărțirea lor de Biserica ecumenică, înseamnă că sărbătoarea respectivă era deja în uz și la ei înainte de această despărțire. Începutul ei trebuie statornicit deci între Sinodul III ecumenic (431) și Sinodul IV ecumenic (451).

În Apus, sărbătoarea este adoptată în timpul papei Serghie I (687-701). În secolul al VI-lea, Sfântul Roman Melodul a compus condacul și icosul acestui praznic, iar în secolul al VIII-lea, Sfântul Ioan Damaschin a alcătuit Canonul ce se cântă la slujba Utreniei. Data de 8 septembrie, aleasă pentru prăznuire, reprezintă ziua sfințirii unei biserici dedicate Fecioarei Maria, construită la Ierusalim de către împărăteasa Eudoxia, la începutul secolului al V-lea.

Laudă neîncetată a sfinților

„Eva, încă nepervertită, a primit cuvântul șarpelui și a născut nesupunerea și moartea. Maria, însă, Fecioară fiind, a primit cu credință și cu bucurie vestea pe care îngerul Gavriil i-o aduse. De aceea, ea a răspuns: «Mă încred în cuvântul tău». De la ea s-a născut Acesta despre Care am arătat că vorbesc atâtea scrieri.” (Sfântul Iustin Martirul și Filosoful)

„Câte «fecioare Maria» vom mai găsi? Să luăm aminte cum ea L-a îmbrățișat și cum L-a însoțit pe Domnul! Câtă bucurie oare n-au avut îngerii când și-au văzut chipul curăției lor în trupul unei fecioare! Cum o va arăta Domnul tuturor și va zice Părintelui ceresc: «Toate acestea au fost și sunt fecioare precum Maria, Maica Mea!».” (Sfântul Atanasie cel Mare )

„Tu ești cea mai cinstită dintre toate făpturile, mai frumoasă decât cerurile, strălucești mai mult decât soarele și ești preamărită de îngeri. Neurcându-te în rai, ci rămânând pe pământ, ai purtat în sânul tău pe Domnul cerului și pe Stăpânul lumii întregi.” (Sfântul Grigorie de Nyssa)

(Articol publicat în Ziarul lumina din 8 septembrie 2008)

Comentarii Facebook


Știri recente

La noapte trecem la ora de iarnă

România trece oficial la ora de iarnă. În noaptea de 24 spre 25 octombrie, ceasurile se vor da înapoi, ora 04:00 va deveni 03:00. Astfel, 25 octombrie devine cea mai lungă zi din an, cu…