Manifestări religios-culturale dedicate Sfântului Neagoe Basarab în Eparhia Argeșului și Muscelului

Sfântul Voievod Neagoe Basarab va fi evocat în perioada 24-26 septembrie 2011 în Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului. Manifestări religios-cultural-istorice dedicate marelui sfânt voievod vor debuta Sâmbătă, 24 septembrie, (orele 10.00 – 13.00) cu simpozionul Sfântul Neagoe Basarab prinț al păcii și al culturii organizat de Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului și instituțiile de învățământ teologic și religios din Arhiepiscopie la Sala Manole.

De asemenea, începând cu ora 17:00 va avea loc un concert de muzică corală susținut de Corala Catedralei Arhiepiscopale din Curtea de Argeș, Corala Seminarului Teologic ‘Neagoe Vodă Basarab’ și Corala preoțească din Protoieria Curtea de Argeș, precum și de Fanfara militară din București. Concertul se va desfășura la Catedrala Arhiepiscopală.

În ziua de Duminică, 25 septembrie, Slujba Utreniei și Sfânta Liturghie vor fi oficiate în Catedrala Arhiepiscopală, ca mai apoi începând cu ora 17.00 să aibă loc o procesiune cu moaștele Sfintei Filoteia. Procesiunea se va desfășura pe traseul: Catedrala Arhiepiscopală – Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, pe Bulevardul Basarabilor. După procesiune, se va oficia Slujba Vecerniei la Biserica Domnească pe o scenă special amenajată, ca mai apoi, la ora 19:00 sfintele moaște să fie duse de la Biserica Domnească la Catedrala Arhiepiscopală, pe același traseu, după cum ne informează Biroul de presă al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului.

Luni, 26 septembrie, în ziua de cinstire a Sfântului Voievod, Slujba Utreniei și Sfânta Liturghie vor fi oficiate în Catedrala Arhiepiscopală, ctitoria Sfântului Neagoe Basarab.

Sfântul Neagoe Basarab a fost domnitor al Țării Românești în perioada 1512-1521. Sfântul Voievod Neagoe Basarab a rămas în istorie și prin opera sa, „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, lucrare ce exprimă concepția unui cunoscător și trăitor al isihasmului și cea mai de seamă operă originală din literatura veche românească.

Comentarii Facebook


Știri recente