Manifestări culturale în Arhiepiscopia Râmnicului

În perioada 2-5 iunie 2012, în localitatea Șerbănești-Ștefănești au avut loc manifestări culturale, științifice și duhovnicești închinate împlinirii a 266 de ani de la ctitorirea fostei Mănăstiri Morunglavu și a 100 de ani de la trecerea la Domnul a marelui om de cultură Spiru Haret, informează Ziarul Lumina, Ediția de Oltenia. Cu acest prilej au fost prezentate mai multe comunicări și referate.

Manifestările au debutat sâmbătă cu Sfânta Liturghie, urmată de Parastasul pentru ctitori. Luni, 4 iunie, s-a derulat concursul școlar cu tema ‘Teodor Bălășel – formator de cultură și mărturisitor al credinței strămoșești’.

Marți, 5 iunie, la fosta Mănăstire Morunglavu au avut loc Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru ctitori, cercul preoțesc cu tema: ‘Practici neortodoxe cu privire la Taina Sfântului Maslu’, comunicare susținută de preotul Ioan Lăzărescu, și simpozionul științific ‘Mănăstirea Morunglavu de-a lungul istoriei. Centenarul Spiru Haret’.

Îndemn la ‘reînnoirea testamentului haretian’

În deschidere au vorbit preotul Ioan Lăzărescu și prof. Florin Epure, directorul DJCPN Vâlcea, organizatorii acestei manifestări. De asemenea, preotul Iulian Mădălin Bușagă, protopop de Drăgășani, a transmis invitaților cuvântul Preasfințitului Emilian Lovișteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului: ‘Este foarte important că manifestările dedicate Centenarului Spiru Haret (1912-2012) sunt organizate de instituțiile spirituale, culturale și educaționale ce știu să pună în valoare activitatea înaintașilor vrednici de pomenire. Biserica și Școala, două instituții care au preocupări comune, au fost slujite de Spiru Haret în dorința de a cultiva ființa neamului românesc. Dragostea creștină a ilustrului învățat Spiru Haret s-a manifestat în dorința și lucrarea de luminare a poporului român. Conlucrarea lui ca ministru cu preoțimea Bisericii noastre a dus la realizarea unor numeroase programe culturale-educaționale în folosul satelor românești, și mă refer aici la înființarea de școli, biblioteci, cercuri culturale, coruri școlare și bisericești, reviste etc. Aplecarea lui Spiru Haret spre patrimoniul spiritualității românești de la sate a redimensionat capacitatea creativă a poporului nostru cultivând dragostea de frumos, artă, educație și sacralitate. În spiritul acestor acțiuni, acum la împlinirea a 100 de ani de la trecerea lui Spiru Haret în eternitate, slujitorii sfintelor altare vâlcene sunt chemați să contribuie, alături de reprezentanții învățământului școlar județean și de instituțiile culturale vâlcene, să reînnoiască în spirit creativ testamentul haretian’.

Comunicările științifice au fost susținute de pr. Ioan Lăzărescu – ‘Mănăstirea Morunglavu, trecut și prezent’, prof. Ilie Rotaru – ‘Teodor Bălășel, formator de cultură’, prof. Ovidiu Dincă – ‘Rolul Mănăstirii Morunglavu în frământatul an 1821’, prof. drd. Florin Epure – ‘Matei Morunglavu’.

Mănăstirea Morunglavu, file de istorie

Manifestările s-au încheiat cu festivitatea de premiere a concursului ‘Teodor Bălășel, formator de cultură și mărturisitor al credinței strămoșești’. În finalul manifestării, prof. Epure a vorbit despre parcursul istoric al cinstitului așezământ monahal și despre rânduielile statornicite de ctitori. ‘Fosta Mănăstire Morunglavu, care figurează ca monument istoric în lista patrimoniului cultural național, din localitatea Șerbănești (Ștefănești, județul Vâlcea), este ctitoria boierului Matei Morunglavu, fiul diaconului Dumitrașcu și jupânița Maria, la anul 1746. În testamentul său, jupân Matei Morunglavu spunea că: ‘nefăcând feciori, am făcut acest schit, în loc de fecior’. Tot în actul testamentar, ctitorul a lăsat ‘cu limbă de moarte’ ca niciodată să nu se aleagă stareț dintre străini, ci numai din rândul monahilor români. La o anumită vreme, probabil după moartea soției, Matei Morunglavu alege calea călugăriei sub numele de Metodie. A adormit întru Domnul la 14 septembrie 1756 și a fost îngropat în biserica sa, fără nici o piatră de mormânt. Ansamblul monastic de la Șerbănești a jucat un rol important în timpul ‘zaverei’ de la 1821. Aici au poposit pandurii lui Tudor în drumul către București și tot aici și-au stabilit turcii cartierul general înainte de luptele care s-au purtat la Drăgășani și Zăvideni’, a spus directorul Florin Epure.

Comentarii Facebook


Știri recente