Manifestare deosebita desfasurata la Scoala Normala Vasile Lupu cu ocazia Anului Stefanian.

La Scoala Normala ‘ Vasile Lupu’ din Iasi a avut loc astazi o manifestare mai deosebita in memoria Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant. Aceasta manifestare face parte dintr-un proiect cultural, prilejuit de implinirea a 500 de ani de la trecerea la cele vesnice a marelui domnitor al Moldovei Stefan cel Mare si Sfant, intitulat: ‘Stefan cel Mare in Literatura, Istorie si Teologie (Omul, Voievodul, Sfantul)’.

Printre organizatorii acestui acestui program artistic amintim: profesorii Eugenia Driscu, Anamaria Gansac, Maria Agapi, Lucian Moraru, Carmen Tomoioaga, iar ca parteneri mentionam Muzeul de Istorie, Teatrul National ‘Vasile Alecsandri’, Editura ‘Trinitas’.

Aceasta manifestare se desfasoara in perioada 30 aprilie -15 iunie. Manifestarea de astazi a debutat cu o scurta prezentare istorica a imprejurarilor in care Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant a ocupat tronul Moldovei, prezentare realizata de domnul profesor Lucian Moraru: ‘O personalitatea care si-a pus amprenta nu numai pe istoria politica a romanilor, ci si pe aproape 50 de inflorire spirituala,religioasa si culturala. Unele dintre aspecte sunt mai mult sau mai putin cunoscute din viata persoanala a marelui voievod. In anul 1457 cand Stefan cel Mare a preluat tronul, situatia Moldovei era tragica: dupa moartea domnitorului Alexandru cel Bun, Moldova a fost insangerata de luptele pentru tron dintre numerosii fii si nepoti ai lui Alexandru cel Bun; timp de 25 de ani au fost domnii neinsemnte, de scurta durata, care de cele mai multe ori s-au terminat in sange. Copilaria si mai ales tineretea lui Stefan cel Mare au fost marcate de aceste evenimente tragice ale luptelor pentru tron, dar mai ales de uciderea miseleasca a tatalui sau, Bogdan II, ucis de fratele sau Petru Aron, la Reuseni. Se cunosc imprejurarile refugierii lui Stefan cel Mare si Sfant pe teritoriul Transilvaniei. De acolo a trecut in Tara Romaneasca, de unde, cu ajutorul varului sau Vlad Tepes, domnul Tarii Romanesti, ca in aprilie 1457 sa inlature de la tron pe acest domnitor ilicit si sa obtina domnia tarii. Inca de la inceput, Stefan cel Mare si Sfant a dat dovada de un simt politic si diplomatic deosebit, iesit din comun: pe plan intern a refacut autoritatea domniei, atat de jos cazuta, si a reusit sa impuna o domnie autoritara, nu atat prin forta, violenta, asa cum au procedat multi dintre inaintasii sai, cat prin personalitatea sa deosebita, mentionata de altfel si de cei care au calatorit prin Moldova in perioada domniei Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant; pe plan extern, voievodul a dus o politica de aparare a intereselor Moldovei si a reusit sa impuna prin forta armelor prestigiul tarii in fata celor trei puteri: Ungaria, Polonia si Imperiul Otoman.’

Eleva din Clasa a XII-a Apostol Roxana a prezentat motivele canonizarii Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant: ‘Stefan cel Mare a fost un neintrecut carmuitor de osti si aparator al pamantului stramosesc si, am putea spune fara exagerare, chiar un aparator al intregii Europi Centrale in fata cuceririlor turcesti, un priceput diplomat, un bun indrumator al treburilor interne ale tarii si un mare ctitor de locasuri sfinte. Era insufletit de o puternica credinta in Dumnezeu din mila Caruia se socotea domn al Moldovei. A supravegeat bunul mers al vietii bisericesti din tara sa, precum si dezvoltarea artei si culturii. Bisericile si manastirile zidite de el pe tot cuprinsul pamantului romanesc, dar si in afara hotarelor, activitatea exceptionala de ordin cultural, artistic care s-a desfasurat in cele mai multe dintre ele, sunt marturii graitoare ale unei epoci de mare stralucire care poarta pecetea geniului creator si indrumator al marelui domn. A trecut la cele vesnice intr-o zi de marti, la 2 iulie 1504. La sfarsitul domniei sale, Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant este prezentat astfel de cronicarul Grigore Ureche: Iara tara, pe Stefan-Voda l-a ingopat cu multa jale si plangere in Manastirea Putna zidita de dansul. Atata jale era de plangeau toti ca dupa un parinte al lor. Ca cunosteau toti ca s-au scapat de mult bine si de multa aparatura. Dupa moartea lui si pana astazi ii spun ‘svetic’, adica ‘sfantul’. Stefan-Voda, nu pentru suflet, este in mana lui Dumnezeu pentru lucrurile lui cele vitejesti care nimenea dintre domni, nici inainte, nici dupa aceea, nu l-au ajuns. Drept aceea socotind ca este bine, placut lui Dumnezeu si neamului romanesc, Sfantul Sinod al Bisericii noastre l-a trecut pe marele domnitor in Sinaxarele si Calendarul Bisericii in ziua de 2 iulie cu numele Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant. In acest fel au procedat si alte Biserici Ortodoxe surori cu unii dintre ai lor mari carmuitori politici de altadata care au fost nu numai aparatori eroici ai tarii lor, ci si fii buni ai Bisericii Ortodoxe pe care au stiut sa o apere in fata oricaror vitregii. Asa trebuie sa-l cinstim si noi, romanii, pe Stefan cel Mare ca pe un erou al neamului, dar si ca pe un sfant marturisitor al credintei ortodoxe.’

Corul Strop de ler a incantat inimile celor prezenti cu o piesa inspirata din folclorul romanesc. Elevii din clasa a IX-a au elogiat de asemenea personalitatea marelui voivod prin versuri. Finalul acestui program artistic, a apartinut aceluiasi Cor ‘Strop de Ler cu piesa Stefan, Stefan domn cel Mare.

Comentarii Facebook


Știri recente