Mănăstirea Țigănești se pregătește de hram

Biserica mare a Mănăstirii Țigănești din Arhiepiscopia Bucureștilor sărbătorește în curând 200 de ani de la construire, ocazie pentru care viețuitoarele așezământului monahal s-au străduit să organizeze ample lucrări de restaurare, informează Ziarul Lumina.

‘Pentru a putea întâmpina cum se cuvine hramul din acest an, de Adormirea Maicii Domnului, ne-am străduit să reparăm tot ce era de reparat. La biserica mare s-a schimbat acoperișul vechi din tablă de zinc cu unul din tablă de cupru, s-au făcut reparații la exteriorul lăcașului de cult, iar înăuntru s-a lucrat la restaurarea picturii murale. Au fost restaurate cele două abside, Sfântul Altar și partea din față a naosului, dar ne-am oprit pentru a putea pregăti biserica pentru sărbătoarea hramului. Am făcut, de asemenea, mai multe lucrări la clopotnița mănăstirii, s-a înlocuit și aici tabla veche de zinc cu tablă de cupru și alte reparații mai mici. S-au construit un altar de vară în stil maramureșean, care urmează să fie sfințit în ziua hramului, un lumânărar, s-au reparat patru fântâni, urmând ca și ele să fie sfințite, precum și diverse reparații la casa de oaspeți a mănăstirii. Ne dorim mult ca după sărbătoarea hramului, în măsura în care vom avea fondurile necesare, să continuăm restaurarea picturii în biserica mare, ca întregul lăcaș de cult să fie restaurat’, a declarat maica stareță stavrofora Eufimia Popa.

Mănăstirea Țigănești este una dintre cele mai cunoscute mănăstiri din apropierea Bucureștiului, fiind situată în mijlocul unui cadru pitoresc, la jumătatea distanței dintre București și Ploișeti, la 3 km de comuna Ciolpani. Prima așezare monahală de pe acest loc – de călugări – este atestată încă din secolul al XVII-lea. În jurul anului 1800 au fost aduse aici călugărițe de la Schitul Maicilor din București. Zidirea bisericii actuale, cu hramul ‘Adormirea Maicii Domnului’, a fost încheiată în 1812, cu sprijinul banului Radu Golescu, a logofătului Gheorghe Florescu și a arhimandritului Dositei de la Căldărușani, fiind zugrăvită în 1853 de Eftimie egumenul și repictată în câteva rânduri. Pictura actuală aparține lui Dimitrie Belizarie (1929).

Comentarii Facebook


Știri recente