Manastirea Putna aniverseaza astazi 534 de ani de la sfintire.

Biserica Manastirii Putna cu hramul ‘Adormirea Maicii Domnului’ este ctitoria Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant de la a carui trecere la cele vesnice anul acesta s-au implinit 500 de ani, comemorare ce a fost serbata cu mult fast la data de 2 iulie 2004. Biserica Manastirii Putna a fost zidita intre anii 1466 – 1469. Sfintirea ei s-a facut pe data de 3 septembrie 1470. De-a lungul timpului, manastirea a fost un important centru cultural, aici functionand o Scoala pentru preotii si oamenii de cultura ai Moldovei.

Manastirea Putna si imprejurimile sale au reprezentat o adevarata vatra de sihastrie cu mult timp inainte ca Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant sa zideasca aici una dintre cele mai de seama ctitorii ale sale. Dupa cum arata Letopisetele, zidirea Manastirii Putna a inceput in luna iulie 1466 si a fost terminata in anul 1469, pentru ca in ziua de 3 septembrie 1470 sa fie sfintita de catre Mitropolitul Moldovei de atunci.

In interior, biserica este impartita in 5 incaperi: pridvor, pronaos, camera mormintelor, naos si altar. In biserica se afla mormantul Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant, intr-o nisa din camera mormintelor, cu baldachin de marmura, sprijinit pe doua coloane. Tot aici se afla si mormintele Mariei Voichita, ultima sotie a voievodului, Maria de Mangop, cea de-a doua sotie, ale descendentilor din familia marelui domnitor, precum si ale unora dintre ierarhii Molodovei.

Prima obste a Manastirii Putna a fost formata in anul 1466 din calugari adusi de la Manastirea Neamt, condusi de Arhimandritul Ioasaf, cel dintai staret al Putnei. De atunci si pana in prezent viata monahala s-a desfasurat fara intrerupere, in pofida ocupatiei straine si a prigoanei comuniste.

Manastirea Putna a fost un important centru cultural. Aici s-au copiat manuscrise si au fost impodobite cu miniaturi texte bisericesti. Ca si in alte manastiri din prima jumatate a secolului al XVI-lea, aici s-au alcatuit si copiat Letopisete, care au imbogatit literatura noastra istorica.

De-a lungul veacurilor, Manastirea Putna a trecut prin numeroase incercari ca incendii, navaliri si ocupatii straine, cutremure, dar care n-au putut intrerupe, in nici un chip, continuarea vietii monahale si lauda neincetata adusa lui Dumnezeu.

Biserica originala a ramas consemnata in cronici fiind distrusa in anul 1653. Ea a fost reconstruita intre anii 1653-1662, in timpul domniilor lui Vasile Lupu, Gheorghe Stefan si Eustratie Dabija, respectand, in mare masura, liniile arhitectonice initiale, considerate ca fiind clasice stilului moldovenesc.

Sfantul lacas a suferit mai multe campanii de restaurare. Ultima si cea mai insemnata s-a desfasurat intre anii 1966-1988, in timpul Mitropolitilor Moldovei Iustin si Teoctist.

In prezent, biserica a fost repictata in altar si naos de catre fratii Gavriil si Mihail Morosanu, facandu-se astfel pregatirile pentru aniversarea in acest an a 500 de ani de la trecerea la cele vesnice a Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant.

Prea Cuviosul Parinte Arhimandrit Melchisedec Velnic, staretul Manastirii Putna, ne-a vorbit despre intemperiile prin care a trecut de-a lungul timpului biserica manastirii: ‘Dupa ce s-au pus temeliile manastirii la data de 10 iulie 1466, lucrarile de constructie ale Putnei s-au terminat in anul 1469. La data de 3 septembrie 1470, Manastirea Putna a fost sfintita de catre Mitropolitul Moldovei de atunci. In anul 1484, un incendiu a facut ca sa fie distrusa Manastirea Putna, pentru ca apoi sa vina si alte vremuri grele pentru aceasta manastire: in anul 1653, cazacii trimisi de catre Timus Menitchi au distrus in intregime atat pictura interiora, cat si pictura exterioara a bisericii, intrucat Putna fusese pictata si in interior si pe exterior inca din perioada stefaniana, dupa cum ne spune cronicarul: In timpul lui Stefan cel Mare, biserica Manastirii Putna a fost tot pictata si cu aur poleita si pe dinauntru si pe dinafara. Cei care au refacut Manastirea Putna au fost Gheorghe Stefan si Dabija Voda. In anul 1793 a avut loc un cutremur puternic care face sa cada turla bisericii Manastirii Putna. Un al doilea ctitor al Manastirii Putna este Mitropolitul Iacob Putneanul al Moldovei si Sucevei, care-si doarme somnul de veci in pridvorul bisericii manastirii. In anul 1760, Mitropolitul Iacob Putneanul se retrage din scaunul mitropolitan la Manastirea Putna unde restaureaza intregul ansamblu monahal, in primul rand biserica manastirii. Biserica, in forma actuala, se datoreaza Mitropolitului Iacob Putneanul al Moldovei si Sucevei care a folosit elemente arhitectonice din perioada Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant. Ultima restaurare a Manastirii Putna a avut loc intre anii 1968-1970 in timpul staretiei Prea Sfintitului Gherasim, actualul Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor.’

Pentru crestini, Manastirea Putna a fost si ramane o cetate a rugaciunii si duhovniciei, unde generatii intregi de monahi s-au nevoit sa ajunga la desavarsire, la cunoasterea lui Dumnezeu.

Comentarii Facebook


Știri recente