Manastirea Miclauseni a gazduit un colocviu academic dedicat Sf. Voievod Stefan cel Mare

Cu binecuvantarea si in prezenta IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, la Centrul Social-Cultural ‘Sf. Ilie’ de la Manastirea Miclauseni, judetul Iasi, a avut loc astazi, 14 aprilie 2007, un colocviu academic cu titlul: ‘Atlet al lui Hristos in Europa. 550 de ani de la ungerea ca domn a Sf. Voievod Stefan cel Mare’. Acesta a fost uns ca domnitor al Moldovei in Joia Mare, din anul 1457, si, dupa cum afirma unii istorici, a fost uns ca domn in apropiere de Manastirea Miclauseni, pe mosia lui Luca si Cozma Direptate. Evenimentul a inceput la ora 10.00 cu slujba Acatistului Sf. Voievod Stefan cel Mare, dupa care, in cadrul colocviului academic, mai multi istorici si specialisti au vorbit despre insemnatatea acestui eveniment si act istoric la vremea aceea si astazi. In deschidere, prof. Florin Frunza a dat citire mesajului transmis de catre secretarul de stat pentru Culte, Adrian Lemeni, din care va prezentam un scurt fragment: ‘Intr-insul gasise poporul romanesc cea mai curata si mai deplina icoana a sufletului sau, cinstit si harnic, rabdator, viteaz fara cruzime, strasnic in manie, raspicat si cu masura in grai, gospodar si iubitor al lucrurilor frumoase, fara nici o trufie in faptele sale. El a ramas in sufletul si vorba poporului nostru un sfant. Manastirile si bisericile construite de Voievod, daniile voivodale acordate locasurilor de cult, sprijinul acordat manastirilor de la Locurile Sfinte, grija aratata pentru arta miniaturii, a caligrafiei, a broderiei, intemeierea scolilor manastiresti de la Neamt si Putna ne contureaza icoana marelui Voievod. Stefan cel Mare si Sfant a ramas si va ramane in memoria noastra, ramane un simbol al evlaviei si al milosteniei, un sfant purtator de biruinta. Icoana sa este o permanent aducere-aminte a faptelor sale si nadajduim ca va ramane un exemplu demn de urmat si pentru urmasii nostri’

A urmat apoi comunicarea sustinuta de catre prof. univ. dr. Stefan Sorin Gorovei de la Universitatea ‘Al. I. Cuza’ din Iasi, cu tema: ‘Intre contemporanii sai si ai nostri’, comunicare din care va prezentam un scurt fragment: ‘Cum l-au vazut oamenii din timpul lui si cum il vad oamenii din timpul nostru? Papa Sixt al IV-lea il numea ‘atlet al credintei crestine’. Formula aceasta nu se afla numai in cancelaria papei, ci tot asa il numeau si venetienii. Cuvintele despre Stefan cel Mare sunt pentru contemporanii lui intotdeauna la superlativ. Chiar si adversarii sai au avut pentru el, in limbajul lor propriu, cuvinte care exprima respectul si admiratia. Niciodata de la el si pana in zilele noastre nu s-a gasit nimeni care sa faca un repros acestui domn. A trebuit sa treaca 50 de ani de dictatura pentru ca poporul acesta pe care el l-a ocrotit sa ridice cuvinte de dojana impotriva acestui om. Din 1992 si mai cu seama in anul 2006, cand Stefan a fost desemnat cel mai mare roman, au inceput sa apara tot felul de reprosuri. Datoria noastra este sa le combatem pentru a fi in adevar’.

Parintele arhim. lect. Emilian Nica, de la Facultatea de Teologie Ortodoxa ‘Dumitru Staniloae’ din Iasi, a sustinut o prelegere pe tema: ‘Mitropolia Moldovei in timpul Sf. Voievod Stefan cel Mare’: ‘Dupa 1453, Biserica Moldovei si-a dobandit in mod fortuit autocefalia. In acest fel, plata tributului catre turci insemna doar rascumpararea pacii, in vreme ce subordonarea fata de Patriarhia Ecumenica ar fi adus integrarea de jure in noul sistem politic otoman. In acest context, actiunea puterii si a Bisericii din Moldova ni se releva din ce in ce mai clar. Rare au fost perioadele de timp in care Mitropolia Moldovei sa poata avea contextul istoric si sustinerea necesara pentru dezvoltarea bisericeasca pe toate planurile: liturgic, cultural si social-filantropic. Biserica din Moldova, in a doua jumatate a secolului al XV-lea, a desfasurat o bogata activitate in toate laturile amintite, fiindca ierarhii, clerul si credinciosii au constientizat in mod jertfelnic chemarea la slujire a Bisericii, iar Sf. Stefan cel Mare a sprijinit in mod deosebit lucrarea ei. Domnia lui Stefan cel Mare si Sfant reprezinta un moment semnificativ si din perspectiva structurilor ecleziastice. In privinta intinderii, Mitropolia Moldovei si-a pastrat aproape aceeasi configuratie pe care o intalnim in prima jumatate a secolului al XV-lea. Sediul Mitropoliei era la Suceava si avea sub jurisdictia ei Episcopia Romanului si Episcopia Radautilor. In timpul lui Stefan cel Mare se consolideaza organizarea bisericeasca, se ridica biserici si manastiri noi sau se refac cele existente, se acorda danii si scutiri Mitropoliei si manastirilor. Tot acum infloreste cultura si arta bisericeasca, arhitectura, pictura, artele decorative si se incheie legaturi cu alte Biserici Ortodoxe surori’.

Ultima prelegere sustinuta a fost cea a diac. Vasile Demciuc de la Universitatea ‘Stefan cel Mare’ din Suceava, avand ca tema: ‘Un portret mai putin cunoscut al Sf. Voievod Stefan cel Mare’, prelegere din care va prezentam, de asemenea, un fragment: ‘Figura lui Stefan cel Mare este riguros exprimata de zugravul care, cu minutiozitate si cu talent, a realizat in trasaturi fine, nuantate si sigur infatisarea Voievodului. Stefan este un barbat robust, cu varsta pana in 40 de ani, cu figura plina, rotunda, parul blond cazand pe spate, cu fruntea nu prea larga, sprancenile inalt arcuite, nasul drept si subtire, mustata bine conturata, insa neacoperind buza de sus, cu barbia rotunda. Privirea lui exprima o stare de uimire, de mirare, costumul este compus dintr-o camasa cu maneci largi. Este al doilea portret al Sf. Stefan cel Mare facut din partea stanga, in timp ce la Vatoped gasim singurul portret al lui Stefan cel Mare in sculptura’.

Comentarii Facebook


Știri recente