Manastirea de pe Ceahlau – legalitatea unui demers necesar*

de Constantin Sturzu

Saptamana trecuta a aparut in presa informatia conform careia un numar de 20 de organizatii neguvernamentale (intre care Asociatia Salvamont Neamt si Wild World Found) au dat in judecata Mitropolia Moldovei si Bucovinei pentru “stoparea deindata a lucrarilor de construire a obiectivului turistic «Casa de pelerini si chilii monahi Panaghia» de pe Muntele Ceahlau, obiectiv in constructie fara autorizatie, in zona de protectie speciala” (am citat din acuzatia adusa). Aceasta initiativa nu este singulara fiind de fapt o continuare a actiunilor de intimidare a Mitropoliei Moldovei si Bucovinei in demersurile pe care le desfasoara pentru ca manastirea de pe Ceahlau sa beneficieze de conditii umane atat pentru vietuitorii sai cat si pentru pelerini.

Mitropolia are aviz pentru construirea Casei Panaghia

Mitropolia Moldovei si Bucovinei, in cooperare cu Ministerul Apararii Nationale, a ridicat pe Muntele Ceahlau o manastire cu hramurile „Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant” si ,,Schimbarea la Fata” construind o biserica cu clopotnita care au fost sfintite in anul 1993. De la aceasta data si pana in prezent, lacasul de cult functioneaza dupa toate randuielile bisericesti monahale, fiind un loc de rugaciune pentru credinciosi si un punct de atractie pentru multi pelerini si turisti din tara si din strainatate. Aceste constructii bisericesti s-au ridicat in baza Autorizatiei nr. 66/30.09.1991 eliberata de Prefectura judetului Neamt, autorizatie care, la randul ei, s-a intemeiat pe Acordul nr. 1377/18.08.1990 si Decizia Primariei Comunei Ceahlau nr. 12/9.10.1990 de atribuire a terenului in suprafata de 1500 mp. De asemenea, la baza autorizatiei de constructie a stat si Avizul Ministerului Mediului nr. 72136/4.09.1991.

In cadrul oferit de muntele Ceahlau, sunt cunoscute tuturor conditiile naturale vitrege si aspre in care traiesc preotii si monahii din acest lacas de cult, mai ales ca in loc de chilii acestia au niste adaposturi sapate in subteran (bordeie). Pentru a imbunatati conditiile de existenta si de rugaciune ale calugarilor si pentru a crea un spatiu liturgic corespunzator, Mitropolia Moldovei si Bucovinei a demarat atat de necesarul proces de reamenajare a spatiului liturgic si de pelerinaj existent in jurul bisericii si de reabilitare a locuintelor monahilor (chilii, bucatarie, trapeza, grupuri sanitare etc.). In acest sens, cunoscand faptul ca Masivul Ceahlau este rezervatie naturala, inca din anul 2003 Mitropolia Moldovei si Bucovinei a solicitat autoritatilor locale si centrale gasirea unor solutii legale pentru realizarea obiectivelor de mai sus.

Asa cum preciza intr-un interviu acordat postului de radio TRINITAS Parintele Catalin Urserescu, directorul Centrului Cultural Pastoral Durau si unul dintre coordonatorii lucrarilor de la Casa Panaghia, aceasta constructie a obtinut toate avizele necesare, “pe baza unui proiect studiat si aprobat”, inclusiv avizul Ministerului Mediului. Asadar aceasta actionare in judecata a Mitropoliei este neintemeiata, mai ales ca, asa cum sublinia si Pr. Catalin Urserescu, nu poate fi actionat in judecata cel care a solicitat (si a obtinut) un aviz de constructie ci, eventual, cel care a eliberat respectivul aviz (in cazul acesta este vorba de Consiliul Judetean Neamt care a emis autorizatia de constructie inca din luna august a anului 2004).

Grija pentru mediul natural – o prioritate pentru Biserica

Sintetic, argumentele care sustin demersurile Mitropoliei Moldovei si Bucovinei de a reamenaja spatiul destinat calugarilor si pelerinilor sunt urmatoarele: 1. Conditiile in care isi duc viata monahii in actualele chilii subterane – in fapt adevarate bordeie – sunt foarte aspre si inumane. Conform Constitutiei Romaniei, art. 29, Statul Roman, prin autoritatile sale centrale si locale, este obligat sa asigure desfasurarea normala a activitatilor unitatilor din fiecare cult, inclusiv a celor din Biserica Ortodoxa Romana (si aici sunt incluse si manastirile cum este cea de pe Ceahlau). Totodata, conform dreptului umanitar – national si comunitar – european, fiecare persoana are dreptul la conditii de viata decente.

In cazul de fata si monahii din Manastirea „Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant” si ,,Schimbarea la Fata” de pe Muntele Ceahlau au dreptul la conditii umane de existenta prin reabilitarea si reamenajarea chiliilor si a anexelor (trapeza, bucatarie, grupuri sanitare etc.).

2. Locuintele ce se vor construi nu genereaza un impact negativ asupra zonei, intrucat vor fi construite langa biserica existenta. De altfel noua constructie nu face decat sa sistematizeze si sa concentreze intr-un singur loc bordeiele actuale care sunt rasfirate in jurul bisericii astfel incat de fapt se reduce spatiul in care monahii isi vor desfasura activitatea. Mai mult, faptul ca noua constructie va fi ridicata pe piloni (nu direct pe pamant) arata grija deosebita pentru protejarea mediului natural. De altfel asa se intentiona sa se construiasca inca de la inceput, de cand s-a ridicat si biserica, insa lipsa fondurilor nu a permis atunci acest lucru. Retrocedarea unor suprafete de padure a adus in ultimii ani si posibilitatea de a rezolva aceasta problema.

Asadar constructia Casei Panaghia pe muntele Ceahlau este un drept si o necesitate si arata grija pe care Mitropolia Moldovei si Bucovinei o poarta deopotriva pentru calugari si pelerini, dar si pentru mediul natural. Pe aceste locuri, care candva “fosgaiau de sihastri”, existau numeroase schituri care au si conferit Ceahlaului statutul de “munte sfant” al romanilor. Manastirea din varful muntelui este astazi un simbol al continuitatii noastre, o valorificare si sub aspect spiritual, nu doar turistic, a acestei zone atat de vizitata.

A te impotrivi ca cei care se nevoiesc in acest sfant lacas sa beneficieze de conditii umane este un act cinic, chiar barbar am putea spune. In spatele unor astfel de actiuni nu poate fi grija pentru natura, intrucat acest aspect este dintotdeauna o prioritate pentru Biserica Ortodoxa Romana care se raporteaza la mediul inconjurator ca fiind “creatia lui Dumnezeu”. Este posibil ca astfel de actiuni, sau altele asemanatoare (cum ar fi cele care se impotrivesc ridicarii Catedralei Mantuirii Neamului), sa nu fie decat reflexia unor mentalitati de sorginte comunista care vad in religie un rau social si nu un factor de educare si de ridicare a demnitatii umane. Din acest punct de vedere nu e, intr-adevar, “nimic nou sub soare”.

* Articol publicat in cotidianul LUMINA din 26 iulie 2005

Constantin Sturzu este consilier al sectorului “Biserica si Societatea” din cadrul Arhiepiscopiei Iasilor

Comentarii Facebook


Știri recente