De veacuri, creștinii au găsit modalități pentru a-și exprima gânduri, sentimente, stări de spirit, iar acestea iau conotații aparte atunci când este vorba de credință. Așa se întâmplă și în cazul credincioșilor din Petrești, aproape de Cheile Turzii, care au moștenit de secole pelerinajul, ca formă de prețuire față de cele sfinte. Din dorința comunității ortodoxe de pe Muntele Petridului s-a înălțat aici, în vremuri străvechi, un așezământ monahal care, deși dărâmat de două ori în mersul istoriei, s-a ridicat de fiecare dată, iar acum continuă să înflorească.
Până astăzi, oamenii din aceste ținuturi sărbătoresc de Schimbarea la Față a Domnului hramul mănăstirii de la Petreștii de Sus. După cum ne informează ‘Ziarul Lumina’, praznicul va fi încununat anul acesta de prezența sfintelor moaște ale mai multor sfinți și a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Sihăstria Putnei, iar sfintele slujbe vor fi oficiate de doi episcopi: Preasfințitul Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei, și Preasfințitul Vasile Someșanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.
Procesiunea
Numeroși credincioși sunt așteptați să participe, în ajunul sărbătorii, la procesiunea care va avea loc cu această icoană și cu sfintele moaște, aduse de un grup de șapte părinți ai Mănăstirii Sihăstria Putnei, în frunte cu părintele stareț Nectarie. Astfel, mâine, 5 august, începând cu ora 12:00, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului și sfintele moaște vor fi întâmpinate în satul Petreștii de Sus, de unde mulțimea, în frunte cu cei doi episcopi și cu preoții din zonă, va merge pe jos aproape 2 km, până la Mănăstirea ‘Schimbarea la Față’. În jurul orei 14:00, după sosirea la mănăstire, se va oficia Paraclisul Maicii Domnului, iar seara Privegherea, urmând ca a doua zi, la praznicul Schimbării la Față, slujbele să înceapă dimineață, la ora 7:00, cu Sfințirea apei. Sfânta Liturghie arhierească va începe la ora 9:00, oficiată de Episcopii Timotei și Vasile, în fruntea unui sobor de preoți și diaconi, iar, potrivit tradiției, răspunsurile vor fi date de Grupul psaltic ‘Tronos’ al Catedralei patriarhale din București, condus de diaconul Mihail Bucă.
În tot acest timp, credincioșii de pe Muntele Petridului, dar și pelerinii veniți din toate colțurile țării se pot închina cinstitelor moaște și icoanei Maicii Domnului de la Mănăstirea Sihăstria Putnei, despre care se știe că face minuni.
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Sihăstria Putnei
Pelerinul care ajunge la Mănăstirea Sihăstria Putnei are parte nu doar de un program duhovnicesc, ci și de peisaje înălțătoare. Nu toți cunosc însă că Biserica ‘Buna Vestire’ adăpostește o icoană întruchipând-o pe Maica Domnului, care a răspuns în mod minunat rugăciunilor oamenilor aflați în nevoi și suferințe. Acestei icoane i se vor putea închina și pelerinii care vin anul acesta la hramul Mănăstirii ‘Schimbarea la Față’ de la Cheile Turzii, care va fi purtată în procesiune alături de sfintele moaște și va patrona sfintele slujbe prilejuite de hramul acestui așezământ monahal. Puterea miraculoasă a acestei icoane a fost la început ascunsă între zidurile unei case dintr-un sat vecin, unde părintele Nectarie, starețul de acum al Mănăstirii Sihăstria Putnei, a fost chemat să oficieze slujbe. Drept răsplată, familia i-a dăruit părintelui o icoană simplă cu Maica Domnului, pe fața căreia se vedeau urmele profanării rușilor, îmbrăcată în ramă din lemn.
Icoana a ajuns la mănăstire în luna mai a anului 2001, după doar cinci ani de la sfințirea bisericii. Părintele Nectarie a așezat inițial icoana în chilia sa, dar văzând că din ochii Maicii Domnului curg lacrimi de mir bine mirositor, a decis să o pună spre închinare în biserică, fiind îmbrăcată ceva mai târziu în veșmânt din argint. De atunci, nenumărate mărturii au venit de la credincioșii care și-au aflat izbăvire din greutăți, boli și necazuri.
Sfintele moaște
Mănăstirea Sihăstria Putnei adăpostește moaște de la numeroși sfinți, iar o parte dintre acestea vor ajunge cu prilejul hramului la Mănăstirea Cheile Turzii, vor fi purtate vineri în procesiune și până sâmbătă vor putea fi cinstite de credincioși. Alături de icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, raclele cu sfintele moaște vor fi aduse de un grup de șapte părinți ai mănăstirii, în frunte cu părintele stareț, arhimandritul Nectarie. Astfel, vor fi aduse moaște ale Sfinților 40 de mucenici din Sevasta, ale Sfântului Siluan Athonitul, ale Sfântului Lavrentie de Cernigov, ale Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, ale Sfinților 14 mii de prunci uciși de Irod, ale Sfinților Cuvioși uciși în Sinai și Rait, ale Sfinților Cuvioși de la Lavra Pecerska, ale Cuvioșilor Antim și Vichentie de la Secu, ale Sfinților Cuvioși Sila, Natan și Paisie, ale Sfântului Cuvios Ioanichie cel Mare, ale Sfântului Cuvios necunoscut de la Neamț, ale Sfântului Cuvios Teodosie cel Mare, precum și centura și o părticică din moaștele Sfântului Nectarie de Eghina.
Credință veșnică, tradiție de secole
Pelerinajele pe Muntele Petridului, la mănăstirea din Cheile Turzii, județul Cluj, au început imediat după ridicarea aici a primului așezământ monahal, în prima jumătate a secolului al XIV-lea. La început, se organizau pelerinaje la praznicul Înălțării Domnului și la Rusalii. Istoricul Gheorghe Moldovan, originar din aceste locuri, datează construcția mănăstirii înainte de 1568. A fost una dintre puținele așezăminte monahale cruțate de generalul Bukow, cu o condiție: preoții și monahii de aici aveau să țină cursuri școlare pentru tinerii celor trei Petriduri, și nu numai. Aici se țineau slujbe pentru satele din jur, se pregăteau viitorii clerici, aici studiau tinerii, mănăstirea devenind astfel un puternic apărător al credinței ortodoxe.
O perioadă mai grea a fost cea care a urmat răscoalei lui Horea, când mulți călugări au fost alungați, iar cursurile au fost reduse. Mai gravă a fost însă Revoluția din 1848, când mănăstirea a fost distrusă, ceea ce a făcut ca în 1880 aici să nu mai fie nici un viețuitor. Ajutat de enoriași, părintele Vasile Sinu a refăcut vechea mănăstire între anii 1933 și 1937, dar bucuria nu a durat prea mult, întrucât în al Doilea Război Mondial a fost distrusă din nou.
Reînnoirea așezământului monahal
În 1997, părintele Vasile Șteopei, ctitor a mai multe lăcașuri sfinte din Turda, a avut inițiativa refacerii mănăstirii de la Petrești, pe un teren pus la dispoziție gratuit de Primăria Petreștii de Jos. Așa se face că, prin purtarea de grijă a vrednicului de pomenire mitropolit Bartolomeu, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului a făcut demersurile necesare, fiind numit stareț părintele Teofil Popescu. În prezent, în cadrul așezământului există un paraclis, biserica mare aflată în construcție, tencuită în interior, un corp de chilii și anexe, un muzeu tradițional din lemn și clopotnița. Toate acestea au fost realizate în mare parte prin contribuțiile credincioșilor, dar și cu sprijinul autorităților locale și centrale.
