Înaltpreasfințitul Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, Preasfințitul Andrei Făgărășanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, și Preasfințitul Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, au oficiat slujbele religioase din programul liturgic dedicat hramului Mănăstirii ‘Brâncoveanu’ de la Sâmbăta de Sus, informează „Ziarul Lumina”. Timp de două zile, racla cu moaște de la Catedrala mitropolitană din Sibiu a fost adusă la mănăstirea de la Sâmbăta de Sus, apoi racla a fost adusă în Făgăraș, la Biserica ‘Sf. Ioan Botezătorul’, cu ocazia ‘Zilelor Făgărașului’.
Sărbătoarea Mănăstirii ‘Brâncoveanu’ de la Sâmbăta de Sus a început de sâmbătă, 14 iulie, în ajunul marelui praznic ‘Adormirea Maicii Domnului’, când s-a oficiat slujba Vecerniei, urmată, așa cum este tradiția, de slujba Utreniei și a Prohodului Maicii Domnului, oficiată în altarul din pădurea aflată în apropierea așezământului monahal.
Duminică, în ziua praznicului, Înaltpreasfințitul Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, Preasfințitul Andrei Făgărășanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, și Preasfințitul Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, au oficiat slujba de sfințire a apei la fântâna din incinta mănăstirii, după care au oficiat Sfânta Liturghie la altarul de vară aflat în pădure. Din soborul de preoți și diaconi au făcut parte exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sibiului, arhimandritul Visarion Joantă, starețul Mănăstirii ‘Brâncoveanu’, arhimandritul Ilarion Urs, protopopul de Făgăraș, părintele Ioan Ciocan, protopopul de Săcele, părintele Dănuț Gheorghe Benga, pr. conf. dr. Ioan Mircea Ielciu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă ‘Andrei Șaguna’ din Sibiu, arhid. prof. dr. Ioan Ică jr, de la aceeași facultate, precum și alți stareți, duhovnici și preoți de parohii din împrejurimi. Alături de sutele de credincioși, s-au aflat și oficialități locale și județene, precum prefectul județului Brașov, Ion Gonțea, dar și invitați de la instituțiile centrale de stat.
‘Răsturnarea minunată’
Cuvântul de învățătură de la Sfânta Liturghie a fost rostit de arhid. prof. dr. Ioan Ică jr, care a evocat tradiția seculară păstrată de credincioși de a veni la această mare sărbătoare la mănăstirea brașoveană pentru a se ruga Fecioarei Maria și a prezentat importanța sărbătorii și a cinstirii Maicii Domnului pentru creștinătate. ‘Maica Domnului a stat, după Înălțarea Domnului la Cer, decenii, în mijlocul Ierusalimului și a fost inima vie a Bisericii creștine, a Bisericii din Ierusalim, din care Apostolii au plecat în toate colțurile lumii să vestească Evanghelia lui Iisus Hristos. Ea a rămas inima de taină a Bisericii, rugându-se în Sionul Bisericii Sfinte, pentru Apostoli, pentru noi creștinii și pentru toată umanitatea. Și a primit după ani vestire de la înger, în locul unde se ruga, la Sfântul Mormânt, care i-a spus aducându-i o ramură de palmier: ‘Maică Fecioară, Fiul Tău nu mai rabdă despărțirea de tine, mama Lui după trup. Te cheamă acasă! Vino acasă! Fiul Cel veșnic te cheamă la El!’. Spune tradiția sfântă a Bisericii că s-a dus atunci în Grădina Ghetsimani și a făcut o rugăciune de foc, pregătindu-se pentru chemarea ei la Domnul, după care s-a întors în Sion, în Biserica din mijlocul Ierusalimului și s-a rugat trei zile și trei nopți pentru Biserică și mutarea ei la Domnul. Și s-a făcut minune dumnezeiască a treia zi, toți Apostolii au venit pe norii cerului, adunându-se în jurul casei ei, în rugăciune. Maica Domnului i-a binecuvântat pe Apostoli, s-a rugat încă o dată așa cum a fost un stâlp de foc și de rugăciune, unind pământul cu Cerul, s-a așezat în patul ei, și-a încrucișat mâinile pe piept și, înconjurată de Apostoli, de ierarhi și de Biserica din Ierusalim, și-a dat sufletul în mâinile Fiului ei’, a arătat arhid. prof. dr. Ioan Ică jr.
Icoana praznicului Adormirii Maicii Domnului a fost descrisă de către teologul sibian: ‘Vedem aici răsturnarea minunată pentru că Maica Domnului stă întinsă, își dă suflarea și sufletul ei în mâinile Fiului ei. Aici se arată minunea pe care ne-o spune icoana praznicului: Fiul ei coboară din Cer, înconjurat de cetele îngerilor și ia sufletul Maicii Domnului și-l poartă în scutece albe, în giulgiu alb, ca pe un prunc. Vedem această răsturnare minunată, căci, după ce, cu ani în urmă, Fiul lui Dumnezeu lua Trup și era purtat în brațele ei curate, acum vedem pe Fiul ei luând în brațe sufletul ei sfânt și preacurat și l-a ridicat la cer. Tradiția ne spune, apoi, că Apostolii s-au dus la Ghetsimani și au îngropat cu cântări trupul sfânt și preacurat, cel purtător de dumnezeire al Maicii Domnului, în mormântul de acolo. Dar și aici s-a întâmplat ca Apostolul Toma, care n-a fost prezent nici în seara Învierii, să întârzie și să nu fie împreună cu ceilalți Apostoli și cu Maica Domnului la sfârșitul vieții ei pământești. Și venind i-a implorat pe Apostoli să-l lase să-și ia rămas-bun și să sărute mâinile Preacuratei maici. Și atunci, Apostolii s-au dus la mormânt, au rostogolit piatra și au văzut minunea peste minuni: trupul era ridicat la cer, în locul lui aflându-se acoperământul și brâul ei sfânt. Au înțeles Apostolii că trupul Maicii Domnului n-a putut sta în stricăciunea morții, cum nici Fiul ei n-a putut fi ținut de moarte și că ea este suflet și trup în Împărăția Tatălui, a Fiului și a Duhului Sfânt, în Biserica de sus’, a spus arhid. prof. dr. Ioan Ică jr.
Chemarea sfântă a Mântuitorului
La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Laurențiu a ținut un cuvânt de învățătură în care a amintit rolul Maicii Domnului în mântuirea oamenilor și a tâlcuit Evanghelia citită la Sfânta Liturghie a tânărului bogat. ‘A cunoscut Mântuitorul Iisus Hristos că tânărul din Evanghelia de astăzi a iubit mult mai mult lumea, deși împlinise formal voia lui Dumnezeu. N-a vrut, însă, să lepede greutatea aceasta care era atât de mare pentru el. Dacă forța pământului nu este numai necesară gravitației care ne ține pe pământ, ci ne pune în imposibilitatea de a mai progresa, încercăm să ne bucurăm și credem că trebuie să ne folosim fiecare clipă pentru ca bucuria noastră să fie deplină aici, pe pământ. Este atât de trecătoare această bucurie și vedem cât de repede trece timpul, cât de efemeră este clipa și cât de neputincioasă este bucuria. Ceea ce a oferit Mântuitorul Iisus Hristos ca a doua treaptă a mântuirii este cea pe care a folosit-o Biserica pentru cei chemați în chip deosebit, prin cele trei voturi, prin cele trei renunțări. Mântuitorul a rostit astfel o poruncă și un sfat. Porunca este obligatorie, adică să împlinim voia Lui, dar a adăugat și un sfat: cine vrea să fie desăvârșit trebuie să renunțe la ceea ce îl ține în loc în această lume. Renunțând ești liber, nu mai depinzi de nimic. Aceasta este chemarea sfântă cu care vrem încheiem sărbătoarea de astăzi’, a spus Înaltpreasfințitul Mitropolit Laurențiu.
Starețul Mănăstirii ‘Brâncoveanu’ de la Sâmbăta de Sus, arhimandritul Ilarion Urs, a mulțumit, la final ierarhilor, preoților și credincioșilor pentru atașamentul arătat față de așezământul monahal de la poalele Munților Făgăraș, pentru ajutorul permanent primit din partea binefăcătorilor și a oferit ierarhilor câte o icoană a Maicii Domnului. De asemenea, au fost adresate mulțumiri și corului ‘Armonia’ de la Constanța, care a oferit răspunsurile la strană.
În continuare, s-a oficiat la același altar slujba Sfântului Maslu, la care au fost prezenți sute de credincioși.
Prima zi de sărbătoare de la Mănăstirea ‘Brâncoveanu’ s-a încheiat cu agapa frățească, hramul continuând și luni, prin slujbele religioase oficiate de ziua Sfinților Martiri Brâncoveni, ocrotitori ai așezământului monahal și ai Țării Făgărașului.
‘Sunt rare astfel de momente’
Credincioșii veniți la hramul Mănăstirii ‘Brâncoveanu’ de la poalele Munților Făgăraș au avut posibilitatea să se închine la moaștele păstrate la Catedrala mitropolitană din Sibiu, aduse la Sâmbăta de Sus, cu ocazia hramului, să primească apă sfințită din fântâna tămăduitoare a mănăstirii, să se roage la Sfânta Liturghie și la slujba Sfântului Maslu.
