Mănăstirea Antim și-a sărbătorit ctitorul și ocrotitorul

În fiecare an, la 27 septembrie, Mănăstirea Antim din centrul Bucureștiului, îmbracă haine de sărbătoare, cinstindu-l așa cum se cuvine pe ctitorul și ocrotitorul ei, pe Sfântul Antim Ivireanul. Sfânta Liturghie, la sărbătoarea Sfântului Antim, a fost oficiată în biserica mănăstirii de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române alături de care s-au aflat Preasfințitul Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal și Preasfințitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi și în prezența a sute de credincioși.

În cuvântul de învățătură rostit la Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evocat personalitatea marcantă a ctitorului și ocrotitorului Mănăstirii Antim: „Sfântul Ierarh Antim Ivireanul este cel mai mare mitropolit al Țării Românești din toate timpurile. Acest locuitor al Țării Ivirului este un dar al lui Dumnezeu nu numai pentru Țara Românească, ci pentru toată Ortodoxia. Sfântul Antim s-a născut pe la anul 1650 în Iviria, în Georgia de astăzi, din părinții Ioan și Maria. Cum adesea țara lui era invadată de turcii otomani, a fost luat ostatic. La 1690 a fost remarcat la Constantinopol de domnitorul Constantin Brâncoveanu care a i-a admirat inteligența, priceperea, evlavia și istețimea minții. L-a adus aici la București și l-a pus coordonator, așa cum am spune astăzi, al tipografiei domnești. A tipărit la București mai multe cărți, apoi a întemeiat o tipografie personală la Mănăstirea Snagov unde a tipărit cărți nu numai în limba română, ci și în limba greacă, slavonă, arabă. Pentru țara sa natală a trimis o tipografie și a tipărit cărți în limba georgiană. De aceea, Sfântul Antim Ivireanul este înainte de toate un tipograf, un cărturar, un om care își dă seama de importanța tiparului în misiunea Bisericii”, după cum informează Radio TRINITAS.

De asemenea, Preafericirea Sa a mai arătat că activitatea cultural-filantropică a Sfântului Antim Ivireanul este astăzi un model de mărturisire a ortodoxiei: „Avem o pildă de iubire ortodoxă frățească indiferent de etnie, de neam și prin aceasta vedem că Sfântul Ierarh Antim Ivireanul înțelegea universalitatea Ortodoxie. El nu provincializa Ortodoxia. Era patriot, dar nu un patriot egoist, ci un patriot generos așa cum au fost majoritatea domnitorilor noștri români care au ajutat întreg Orientul căzut sub stăpânire otomană”.

După Sfânta Liturghie, Preafericirea Sa a sfințit noul mozaic de pe frontispiciul bisericii mănăstirii, care-l înfățișează pe Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul. Icoana reproduce portretul în frescă al Sfântului de la mănăstirea vâlceană Govora.

Mănăstirea Antim a fost ctitorită chiar de marele ierarh Antim Ivireanul și ridicată în perioada anilor 1713 și 1715, pe locul unde era o veche biserică de lemn cu hramul „Sfântul Nicolae”, în care se păstra Sfântul și Marele Mir. Încă de la început, Sfântul Ierarh Antim a hotărât ca biserica mănăstirii să poarte hramul „Duminica Tuturor Sfinților”. Mai târziu, în urma canonizării înțeleptului mitropolit, mănăstirea a primit și hramul ctitorului său, Sfântul Martir și Ierarh Antim. Începând cu anul 1950, complexul monahal de la Antim devine Paraclis patriarhal și Reședință episcopală, o soluție fericită pentru a evita demolarea acesteia în timpul regimului comunist.

Comentarii Facebook


Știri recente