Lucrări aproape de finalizare la Mănăstirea Sucevița

În anul 2009 s-a depus la Organismul Intermediar Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est Piatra Neamț proiectul ‘Restaurarea și conservarea patrimoniului cultural și modernizarea infrastructurii conexe la Mănăstirea Sucevița’ spre a fi finanțat prin Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, Domeniul major de intervenție 5.1. La Sucevița va avea loc mâine, de la ora 12:00, o conferință cu ocazia finalizării proiectului, informează „Ziarul Lumina”.

Începând din luna martie 2010, Mănăstirea Sucevița a desfășurat, pe parcursul a 24 de luni, proiectul ‘Restaurarea și conservarea patrimoniului cultural și modernizarea infrastructurii conexe la Mănăstirea Sucevița’. Principalul scop al proiectului constă în creșterea importanței turismului și culturii ca factori care stimulează creșterea economică în regiunea Nord-Est, respectând principiile dezvoltării durabile și de protecție a mediului prin conservarea moștenirii culturale la Mănăstirea Sucevița. Lucrările executate au urmărit: reorganizarea muzeului, organizarea unei expoziții permanente de icoane, restaurarea și conservarea iconostasului din pronaosul Bisericii ‘Învierea Domnului’, modernizarea sistemului informatic, refacerea căilor exterioare de acces și a aleilor interioare și montarea unei centrale termice pe biomasă. Mănăstirea Sucevița deține o colecție de obiecte de o inestimabilă valoare artistică și culturală, expuse în actualul muzeu, situat pe latura de est a incintei. Dintre exponate se remarcă broderiile datând din secolele XV-XVI, din vremea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și a lui Ieremia Movilă, lucrate cu fir de aur, argint și mătase. Printre cele mai de preț odoare se evidențiază epitaful cu perle, acoperămintele de mormânt ale voievozilor Ieremia și Simion Movilă, tetraevangheliarele miniate și ferecate în argint aurit și chivotul donat de mitropolitul Gheorghe Movilă. Prin reorganizarea muzeului s-a urmărit personalizarea colecției muzeale, expunându-se lucrări cu precădere din epoca Movileștilor (ctitorii Suceviței), punctându-se importanța ctitorilor în contextul cultural-artistic al epocii și rolul lor în promovarea artei. Totodată, etalarea pieselor s-a făcut într-un mobilier nou ce îndeplinește cerințele de conservare și securitate a patrimoniului.

Mănăstirea Sucevița, operă de cultură universală

Organizarea unei expuneri permanente de icoane își dorește să demonstreze, prin lucrările prezentate, evoluția acestui gen artistic în nordul Moldovei, din secolul al XVI-lea până în secolul al XIX-lea. Expunerea pieselor se va face în vitrine special concepute, în funcție de natura pieselor cu respectarea riguroasă a normelor de conservare și securitate impuse.

Odată cu modernizarea expunerii muzeale și intrarea în circuitul turistic a expoziției de icoane, au fost necesare ample lucrări de reparații, refacerea instalațiilor aferente și de realizare a unui climat adecvat. Astfel s-a înlocuit o parte din instalația electrică, s-a montat un sistem de protecție împotriva incendiului, un nou sistem antiefracție și de televiziune cu circuit închis pentru supraveghere. Implementarea proiectului a implicat participarea mai multor instituții. Alături de beneficiar s-a aflat antreprenorul SC Loial Impex SRL, consultanța SC Regional Consulting SRL și proiectantul general, arh. Gheorghe Bratiloveanu. Toate aceste lucrări s-au desfășurat fără să stânjenească ritmul activităților monahale și nici programul de vizitare al turiștilor, demonstrând că printr-o bună colaborare se poate îmbina rugăciunea cu munca. Mai bine de patru secole, această măreață mănăstire străjuiește la poalele munților ca o mărturie a credinței noastre strămoșești și a puterii de creație a poporului român. Datorită valorii sale și îndeosebi a rolului educativ religios-cultural, faima Mănăstirii Sucevița a trecut de mult hotarele țării, înscriindu-se în rândul operelor de cultură universală.

Prima ctitorie a Movileștilor

Situată la o distanță de 18 kilometri de municipiul Rădăuți, Mănăstirea Sucevița a fost zidită la sfârșitul secolului al XVI-lea din cheltuiala întregii familii Movilă, familie ce a dat Moldovei doi domni și un mitropolit. Prima ctitorie a Movileștilor, care a precedat actualul complex monastic, a fost o biserică mai modestă, datând din jurul anului 1578.

Între anii 1582-1586, când frații Movilă ajung sfetnici de încredere ai voievodului Petru Șchiopul, încep să înalțe un ansamblu monahal de mari proporții, pe măsura pretențiilor și posibilităților unor boieri foarte bogați și conștienți în același timp de descendența lor princiară. Biserica acestui ansamblu monahal, cu hramul ‘Învierea Domnului’, apare în hrisoave din 1586. Ieremia Movilă, domn al Moldovei din 1595 până la moartea sa, în 1606, este considerat principalul ctitor al incintei de piatră a mănăstirii, al chiliilor călugărești, al casei domnești, precum și inițiatorul pictării interioare și exterioare a bisericii. După urcarea sa pe tronul Moldovei în 1595, el se va preocupa atât de împodobirea bisericii cu picturi, cât și cu înzestrarea mănăstirii cu broderii, argintărie, manuscrise ce pot fi admirate și astăzi în muzeul mănăstirii. Intrând în incinta largă a Mănăstirii Sucevița, ochii se opresc în primul rând asupra siluetei impunătoare și elegante a bisericii care se înalță în centru, cu frescele exterioare vechi de peste patru veacuri ce dau impresia unei prospețimi aproape actuale. Arhitectura bisericii Mănăstirii Sucevița constituie o recapitulare a celor mai importante principii de construcție ecleziastică din Moldova veacurilor al XV-lea și al XVI-lea, cristalizată în timpul binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. Pictura Suceviței este tradițională și novatoare, fiind realizată în frescă de doi pictori moldoveni, Ioan Zugravul și fratele său, Sofronie. O particularitate a picturii de la Sucevița o reprezintă verdele, dominanta sa cromatică, culoare atribuită Duhului Sfânt, simbolizând înnoirea duhovnicească, care se evidențiază printr-o multitudine cromatică, armonizându-se cu verdele pădurilor și al pășunilor care înconjoară mănăstirea.

Comentarii Facebook


Știri recente