Lansare de carte la Palatul Patriarhiei Române

Sala „Europa Christiana” a Palatului patriarhal a găzduit miercuri, 18 martie 2009, lansarea a două apariții editoriale de excepție: „Școli și biserici românești din Peninsula Balcanică. Documente (1918-1953)”, apărută la Editura Universității din București, și „Schituri și chilii românești la Muntele Athos. Documente (1852-1943)”. Rezultatul unei activități de documentare desfășurată de prof. univ. Adina Berciu-Drăghicescu și prof. Maria Petre la Arhiva Ministerului Afacerilor Externe și Arhivele Naționale, cele două lucrări aduc în spațiul public un subiect deosebit de important: școlile și bisericile românești din Balcani, instituții fundamentale pentru păstrarea identității etnice a aromânilor și megleno-românilor, ramuri sud-dunărene ale poporului român. De asemenea, evidențiază construirea schiturilor și a mănăstirilor românești, vorbind despre sprijinul financiar pe care Statul român l-a acordat constant, până în anul 1943, lăcașurilor de cult de la Sfântul Munte.

La acest eveniment au fost prezenți Preasfințitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal, Consilierii patriarhali, Pr. Nicolae Dascălu și Pr. Constantin Stoica, cercetători ai arhivelor, istorici, precum și studenți de la Facultatea de Istorie.

Seria alocuțiunilor a fost deschisă de secretarul de stat Eugen Tomac, șeful Departamentului „Românii de pretutindeni” din cadrul Guvernului României, care a expus principalele linii directoare ale politicii privind soarta aromânilor din Balcani. Românii sud-dunăreni, din păcate, nu au beneficiat, în decursul istoriei, de un sprijin constant din partea societății românești, nici a oamenilor politici din țară. Doar în momentele de criză ei au intrat în atenție, la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea și în preajma celui de-al Doilea Război Mondial. „Guvernul României vine astăzi cu o inițiativă nouă în ceea ce privește susținerea românilor de la sud de Dunăre, care fac parte din națiunea română, poporul român. Avem obligația de a-i trata pe acești oameni ca pe oricare dintre cetățenii României. Departamentul pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe își propune ca, începând din acest an, să continue o parte dintre proiectele pe care le-a derulat în sprijinul comunității românești din Peninsula Balcanică. Avem datoria să recuperăm ceea ce s-a pierdut în ultimii 60 de ani, instituții de învățământ și lăcașuri de cult unde se vorbea limba română. Peste 500 de tineri aromâni din Peninsula Balcanică vor beneficia, începând din această vară, de tabere, pentru a avea șansa să cunoască mai bine limba română și pe frații lor de la nord de Dunăre”.

Domnul Eugen Popescu, președintele Fundației Naționale pentru Românii de pretutindeni, a făcut apoi o scurtă prezentare a situației românilor din Balcani. Ramură sudică a poporului român, aromânii sunt prezenți în Bulgaria, la sud de Sofia, numărând aproximativ 2.500 de persoane în zona Peștera, în Macedonia, numărul lor ridicându-se la circa 2.500 de meglenoromâni, în Albania – 250.000 de aromâni și în Grecia – 600.000 de români. În toate aceste spații, ei nu au școli în limba maternă și nu beneficiază de servicii religioase în dialectele pe care le vorbesc.

Înainte de prezentarea volumelor de către cele două cadre universitare, a luat cuvântul prof. univ. dr. Nicolae Tanașoca, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene. Românitatea balcanică, ca ramură importantă a poporului român, este prima care apare în istorie, consemnată în surse scrise. Cărțile abordează perioada constituirii statelor și culturilor naționale în care românii s-au implicat pentru a salva ce se mai putea salva din ceea ce profesorul Papacostea numea „energiile pierdute ale poporului român”. Statul român, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea și terminând cu anul 1943, a dovedit o preocupare politică accentuată pentru păstrarea identității românești sud-dunărene. „Aromânii au participat intens la viața politică, culturală, religioasă a Statului român”, a menționat profesorul Tanașoca. „Dacă ne gândim la faptul că mitropolitul Ardealului, Andrei Șaguna, a fost aromân, Emanoil Gojdu, un Mecena al culturii românești, de asemenea, la familii întregi de cărturari aromâni – Papacostea, Papahagi, Darvari -, toți aceștia au acționat ca buni români pe toate planurile”.

Cărțile lansate la Patriarhie sunt niște culegeri de documente fără de care nu se poate scrie istoria a ceea ce s-a numit „chestiunea aromânească”. Ele răspund la întrebarea ce s-a întâmplat cu acest grup etnic considerat, pe bună dreptate, componentă a poporului român.

Vorbind despre cel de-al doilea volum care tratează despre lăcașurile monahale românești de la Sfântul Munte, profesorul Nicolae Tanașoca a arătat că Muntele Athos a fost pentru domnii români una dintre sursele de legitimitate a puterii lor, fiindcă generozitatea acestora i-a făcut cunoscuți în întreaga lume. „Dacă ne ducem în Athos și spunem că suntem români, toți o să ne zică: «Da. Voi sunteți urmașii voievozilor care au ctitorit aceste mănăstiri.» Putem deci spune că românii sunt peste tot și nicăieri. Peste tot, pentru că au făcut danii tuturor, ținând în spate Athosul, și nicăieri pentru că nu au nici o mănăstire mare cum au rușii, sârbii, chiar bulgarii”.

În cuvântul adresat celor prezenți, autoarele celor două cărți, profesoarele Adina Berciu și Maria Petre au mărturisit gândul cu care au pornit la întocmirea volumelor, și anume acela de a pune în circuitul științific documente necunoscute până acum, pentru a se putea scrie o istorie a românilor din Balcani. „Am muncit la aceste cărți 10 ani. Și eu și Maria Petre facem parte din acea generație a Facultății de Istorie cărora nu li s-a predat nimic în școală despre românii din Balcani. Am avut șansa să lucrez la Arhivele Naționale și, deschizându-se Arhivele diplomatice după 1990, am fost trimisă să culeg informații despre relațiile româno-otomane. Așa am descoperit fondurile Constantinopol, fondul Grecia, Albania și altele. Văzând că, imediat după Revoluție, cărțile care apăruseră pe tema românilor din Balcani erau destul de puțin avizate, am decis, împreună cu colega mea, să edităm toate documentele. Școala și Biserica au fost instituțiile-cheie ale românilor din Balcani, pentru că ei au putut rezista numai prin acestea, învățământ în limba maternă și Liturghie însoțită de predică în românește”.

Profesoara Maria Petre a vorbit despre lucrarea „Schituri și chilii românești de la Muntele Athos”, mărturisind că cine va citi documentele cuprinse în ea va descoperi smerenia și dăruirea monahilor români de la Muntele Athos. „Lipsurile în care s-au zbătut, faptul că au plecat acolo cu tot sufletul și cu venitul lor, cumpărând chilii de la greci în condiții foarte grele, toate acestea sunt impresionante. Dacă ar fi să vorbim doar despre câțiva călugări – arhimandritul Antipa Dinescu de la Schitul Prodromu și starețul chiliei Koukouvinou, Teodosie Soroceanu, oameni de înaltă ținută, mari români, mari patrioți. Ei au făcut să se cunoască în România documentele care se găseau în mănăstirile grecești și donațiilor făcute de domnitori și boieri, făcând demersuri pe lângă regele Carol I și Guvernul țării pentru obținerea drepturilor monahilor români din Athos. Toate documentele demonstrează lupta pentru supraviețuire a românilor athoniți care, în jurul anului 1900, erau în număr de 500”.

La final, Preasfințitul Episcop Ciprian, delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la acest eveniment și gazda întâlnirii, a subliniat că Biserica Ortodoxă Română este îndreptățită în grija ei pastoral-misionară față de toți credincioșii ei, cu atât mai mult cu cât ei se află în afara granițelor țării, acest lucru fiind solicitat de românii din spațiile respective. Totodată, Preasfinția Sa a felicitat pe autoarele celor două volume de cărți pentru munca depusă și a îndemnat să se meargă înainte în abordarea cu seriozitate și înțelepciune a drepturilor românilor de la sud de Dunăre.

Sursa: ziarullumina.ro

Comentarii Facebook


Știri recente

FOTO | Hramul Parohiei Sf. Antonie Titan – 2020

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a oficiat luni, 23 noiembrie 2020, Sf. Liturghie de hram la Parohia Sf. Antonie cel Mare – Titan cu ocazia sărbătorii Sfântului Antonie de la Iezerul…