Lacasuri monahale in sarbatoare

Manastirea ‘Sf. Ioan cel Nou’ de la Suceava isi sarbatoreste hramul

Biserica manastirii a fost ctitorita in anul 1514, de catre Bogdan al IIl-ea, fiul Sf. Voievod Stefan cel Mare, avand menirea de a fi Catedrala mitropolitana. Spre deosebire de celelalte manastiri, asezamantul are o randuiala adecvata Catedraleor mitropolitane. Mai multe detalii in acest sens ne-a oferit parintele Nicodim de la Manastirea ‘Sf. Ioan cel Nou’ de la Suceava: ‘A fost construita de fiul lui Stefan cel Mare, zis si ‘cel Orb’, si terminata de Stefanita Voda, fiul lui Bogdan al III-lea. A fost inceputa la 1514 si terminata la 1522, fiind facuta la momentul acela cu scopul de a deveni biserica mitropolitana, pentru ca cea veche de la Mereuti devenise neincapatoare pentru numarul populatiei din Suceava, mai cu seama la hramuri sau la sarbatorile mari cand multa lume venea la Sf. Ioan’. La aceasta manastire se afla moastele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava si tot la acest sfant lacas este pastrat si depozitul de carte veche romanerasca din judetul Suceava. De asemenea, biserica manastirii este renumita prin arhitectura, dar mai ales prin pictura ei. ‘Cel mai important aspect este pictura ei, iar apoi pentru arhitectura ei, si acum este foarte importanta pentru prezenta moastelor Sf. Ioan cel Nou in biserica Catedralei. Biserica a fost impodobita cu pictura la 1534, in vremea lui Petru Rares, interioara si exterioara, insa pictura interioara in cea mai mare parte s-a pierdut, dar cea interioara este in curs de restaurare, fiind deja in patrimoniul UNESCO, concurand cu pictura de la Voronet, de la Sucevita, de la Moldovita, pastrand acelasi stil al ucenicilor pictorilor din Bizant’, ne-a mentionat parintele Nicodim. Hramul Manastirii ‘Sf. Ioan cel Nou’ de la Suceava constituie prilej de pelerinaj pentru zeci de mii de credinciosi din toate partile tarii, precum si din Basarabia. An de an, credinciosii vin pentru a se ruga la moastele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, precum si pentru a lega noi prietenii. Despre programul prilejuit de sarbatoarea hramului din acest an ne-a vorbit parintele Dragos Buta, consilier cultural al Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor: ‘Cea mai veche dintre zilele de cinstire este 24 iunie. Aceasta sarbatoare este amintita inca de la mutarea sfintelor moaste din biserica Mereutilor la ctitoria lui Bogdan al III-lea si Stefanita Voda, in anul 1589, la Manastirea ‘Sf. Ioan cel Nou’. Atat in trecut, cat si astazi se petrec nenumarate minuni, astfel incat evlavia credinciosilor fata de Sf. Ioan cel Nou nu are margini. In fiecare an, aceasta sarbatoare a adunat in jurul sfintelor moaste ale Sf. Ioan cel Nou zeci de mii de credinciosi atat din Suceava, cat si din alte colturi ale tarii. Anul acesta, manifestarile religioase au inceput aseara cu slujba Privegherii ce a fost savarsita de un sobor de preoti si diaconi in frunte cu IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei si Radautilor. Astazi, la ora 09.00, s-a oficiat Sf. Liturghie de catre IPS Pimen, inconjurat de un sobor de preoti si diaconi. La sfarsitul Sf. Liturghii, IPS Pimen a rostit un cuvant de invatatura legat de sarbatoarea Sf. Ioan. Apoi, am mers in pelerinaj prin oras cu racla Sf. Mucenic Ioan, iar la ora 13.00 aceasta racla a fost asezata inapoi in biserica’.

Manastirea Plumbuita din Bucuresti se afla in sarbatoare

Sfantul lacas dateaza din anul 1559 si este o ctitorie a lui Petru cel Tanar. Parintele arhimandrit Visarion Marinescu, staretul Manastirii Plumbuita, ne-a spus ca ‘Manastirea Plumbuita este ctitoria lui Petru cel Tanar, fiul lui Mircea Ciobanu si doamnei Chiajna, prima datare documentara existand din 1559. A fost construita ca o cetate de aparare la intrarea in Bucuresti, in partea de est a orasului. Manastirea Plumbuita este importanta pentru faptul ca aici a functionat prima tipografie din Tara Romaneasca, unde s-a tiparit prima carte romaneasca in 1582. Acoperisul bisericii si al cladirii chiliilor este facut din tabla de plumb, iar acum tabla a fost introusa intr-o baie de plumb. Aici au functionat o perioada si atelierele Patriarhiei, ramanand importanta si pentru faptul ca in 1990, la Manastirea Plumbuita era prima spalatorie de clopote. Tot aici a functionat si un atelier de sculptura si un muzeu care azi este inchis din lipsa de fonduri’. In cadrul Manastirii Plumbuita functioneaza si un asezamant medico-farmaceutic pentru credinciosii care au posibilitati financiare reduse, asezamant despre care ne-a vorbit tot parintele arhimandrit Visarion Marinescu: ‘In cadrul asezamantului medico-farmaceutic asiguram medicamente gratuit pentru cei care nu au posibilitatea sa si le procure, medicamentele fiind eliberate pe baza de reteta de la medicul de familie, incat acum avem 3000 de persoane pe an care beneficiaza de aceste medicamente’. De asemenea, parintele arhimandrit Visarion Marinescu ne-a mentionat si cateva dintre proiectele de viitor de la Manastirea Plumbuita: ‘Am reusit cu binecuvantarea Parintelui Patriarh sa infiintam Fundatia crestin-ortodoxa Manastirea Plumbuita, prin care avem de gand ca sa organizam anumite activitati impreuna cu diferite asociatii care ne sponsorizeaza. Intentionam sa construim un camin de batrani, o gradinita pentru copiii care provin din familii sarace, precum si o mica clinica de consultanta gratuita pentru cei nevoiasi’.

Manastirea Stanisoara din localitatea Calimanesti, judetul Valcea, isi serbeaza hramul

Biserica actualei manastiri a fost zidita intre anii 1903-1908, ctitor fiind PS episcop Gherasim Timus. De asemenea, complexul manastiresc Stanisoara cuprinde si o biserica-paraclis, care are ca hram sarbatoarea Nasterii Sf. Ioan Botezatorul. Parintele Laurentiu Popa, staretul Manastirii Stanisoara, ne-a prezentat un scurt istoric al asezamantului: ‘Manastirea Stanisoara este cunoscuta in acte cam de pe la anul 1671, cand doi calugari sihastri de la Manastirea Cozia s-au retras in zonele acestea ale Nucetului, unde au format un schit. Pe la anul 1747, pe cand Manastirea Cozia era condusa de arhim. Ghenadie, si prin osardia unui boier, Gheorghe Culceru, de la Pitesti, au facut o biserica intitulata ‘biserica cea veche’ cu hramul ‘Sf. Mare Mucenic Gheorghe’. Aici au trait o serie de calugari si de sihastri care au dus o viata mai aspra, prin mai multa rugaciune si post. La 1903, episcopul Gherasim Timus de Arges a construit biserica aceasta din piatra cu hramul ‘Sf. Mare Mucenic Gheorghe’. La 1917 a avut loc un incendiu care a distrus chiliile, iar la 1936 se construiesc chilii si tot acum se ridica si paraclisul, a doua biserica, unde calugarii faceau slujbele in timpul iernii cu hramul ‘Nasterea Sf. Ioan Botezatorul’. Parintele Laurentiu Popa ne-a vorbit si despre viata de obste de la Manastirea Stanisoara, precum si despre unele dificultati cu care se confrunta lacasul de cult: ‘A fost mai greu la inceput, dar cu ajutorul lui Dumnezeu am reusit sa trecem peste toate necazurile si am pus oranduiala manastireasca dupa modelul Manastirii Sihatsria, pentru ca de acolo am venit. Acum sunt peste 15 calugari, putini pentru manastirea aceasta, iar de la 1998, PS Gherasim ne-a incredintat sa avem grija si de Schitul Cozia Veche. Accesul la manastirea noastra este ingreuiat datorita drumului forestier care este un drum al nimanui si, de aceea, drumul este greu de parcurs cu masina’.

Manastirea ‘Sf. Ioan’ din judetul Harghita isi sarbatoreste hramul

Manastirea a fost intemeiata in anul 1998 cu binecuvantarea PS Ioan, episcopul Covasnei si Harghitei, la initiativa ieromonahului Gheorghe Avram, care ne-a vorbit despre istoricul acestui sfant lacas: ‘La sfarsitul lui august – inceputul lui septembrie 1988 am pus temelia unei casute, trei chilii, o sala de mese, bucataria, temelia bisericutei de lemn in care si la ora actuala slujim, precum si temelia unei staretii in care se locuieste acum. Am finalizat aceste lucrari, iar in 25 octombrie 1998 a fost sfintit locul de manastire. In 1999 a fost sfintita bisericuta din lemn, iar in 2000 am pus temelia chiliilor care s-au construit si bisericii mari, iar intre timp am ridicat atat chiliile, cat si biserica’.

Comentarii Facebook


Știri recente