La Catedrala Mitropolitana s-a oficata a treia parte din Canonul Sfantului Andrei Criteanul.

Inalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, in cuvantul sau de aseara, referindu-se la canonul care s-a citit in cea de a treia seara din prima Saptamana a Sfantului si Marelui Post, a subliniat faptul ca acesta ne intareste si ne aminteste de iertarea pe care Mantuitorul nostru Iisus Hristos a daruit-o femeii pacatoase: ‘Sfantul Andrei Criteanul ne intareste, aducand in fata noastra, a sufletului, chipuri de oameni care au fost nu numai iertati, ci si vindecati. El ne-a amintit de iertarea pe care Mantuitorul nostru Iisus Hristos a daruit-o femeii celei pacatoase care si-a plans pacatele sale si cu parfum de mare pret dintr-un vas de alabastru a uns picioarele Lui si cu lacrimile si parul capului ei le-a sters. Prin aceasta se arata valoarea deosebita a iertarii: parfumul de mare pret cu care a fost uns capul Mantuitorului de catre aceasta femeie si lacrimile fierbinti cu care a spalat picioarele Lui, ne arata deodata puterea pocaintei, valoare ei deosebita: iertarea.’

Inalt Prea Sfintitul Parinte Mitropolit Daniel a mai precizat ca pretuirea liturgica a lui Hristos se realizeaza si prin construirea de biserici, din frumusetea zidurilor invatand frumusetea zidirii sufletesti: ‘Este o falsa dilema atunci cand unii spun ca nu trebuie construite sau impodobite bisericile, ci doar trebuie sa ne ingrijim de saraci. Mantuitorul nostru Iisus Hristos ne arata ca ambele lucrari sunt de folos: si pretuirea lui liturgica prin zidirea de biserici, prin infrumusetarea lor ca din frumusetea bisericilor, a zidurilor, a picturilor, a vesmintelor, a podoabelor bisericii sa invatam sa ne impodobim sufletul cu virtuti; din frumusetea zidurilor sa invatam frumusetea zidirii sufletesti din noi insine prin lucrarea Duhului Sfant. Biserica ne reprezinta pe noi, iar noi suntem continutul Bisericii. Biserica de zid reprezinta comunitatea in rugaciune iubitoare de Hristos; continutul acestei biserici se numeste tot Biserica, comunitatea vie a madularelor lui Hristos, adica a celor care s-au unit cu El prin Botez si se unesc cu El prin pocainta, prin iertare de pacate si prin impartasire cu Sfintele Taine. Femeia care este amintita de catre Sfantul Andrei Criteanul, femeia pacatoasa, ne ofera un prilej de a invata sa unim dragostea fata de locasul sfant si dragostea fata de cei saraci, sa unim evlavia cu milostenia. In Biserica Ortodoxa, la sfarsitul Sfintei Liturghiei exista o rugaciune in care se cere ca Bunul Dumnezeu sa binecuvinteze pe cei ce iubesc frumusetea sau podoaba casei Lui. Mirul de mare pret cuprinde in el toata lucrarea de impodobire a Bisericii, de cinstire a lui Hristos, de recunostinta pentru jertfa Lui, pentru moartea si Invierea Lui prin care noi suntem scapati de moartea cea vesnica si primim bucuria Invierii.’

Inalt Prea Sfintia Sa a mai adaugat ca noi traim din iubirea lui Dumnezeu, prin harul Lui si ne mantuim datorita milei Lui fata de noi: ‘Noi traim din mila lui Dumnezeu, din iubirea Lui milostiva, din harul Lui; si faptul ca existam, si faptul ca ne miscam, si faptul ca vorbim si vedem si auzim, toate sunt darul iubirii Lui milostive; pentru ca nu era obligatoriu nici sa existam si nici sa traim, dar totusi existam, traim, intelegem, ne mantuim prin mila lui Dumnezeu. De aceea, rugaciunea cea mai scurta, cea mai repetata si cea mai intensa a Bisericii este Doamne milueste. Acest strigat al milei lui Dumnezeu este viata, caci Mila Ta este mai scumpa decat viata.(Psalm 62). Iubirea Ta cea milostiva este mai scumpa decat viata chiar daca pierdem viata trupeasca. Daca Dumnezeu Se milostiveste de sufletul nostru, noi vom trai cu sufletul: Cel ce crede in Mine, viu va fi chiar daca va muri., viu va fi cu sufletul, chiar daca va muri cu trupul. In Noul Testament Il vedem pe Mantuitorul nostru Iisus Hristos nu numai ca iertator de pacate, ci si ca vindecator de suflete si de trupuri. Biserica a inteles ca Taina Spovedaniei, a Pocaintei, a Marturisirii si Iertarii pacatelor, nu este un simplu act juridic, formal, o pronuntare mecanica a unei formule de iertare, ci este si o taina a vindecarii asemanatoare intr-un fel cu Taina Sfantului Maslu, pentru ca prin Taina Sfantului Maslu se da atat iertarea pacatelor, cat si vindecarea trupului. Biserica, urmand Mantuitorului nostru Iisus Hristos, nu a separat sufletul de trup. In Taina Sfantului Maslu, Mantuitorul nostru Iisus Hristos este numit doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, pentru ca, foarte adesea, pacatele sufletului se rasfrang ca boala in trup, iar, uneori, boala trupului poate duce la vindecarea sufletului. Cand trupul se imbolnaveste, uneori ne aducem aminte de moarte si de Dumnezeu mai mult decat atunci cand suntem sanatosi si cand ni se pare ca totul merge bine. Deci, boala sufletului, pacatul, poate influenta trupul.’

Comentarii Facebook


Știri recente