La Biserica Olari din București au fost descoperite moaștele a doi sfinți

La Biserica Olari din București au fost descoperite recent părticele din moaștele Sfinților Mucenici Antipa al Pergamului și Mercurie. Sfintele odoare au stat multă vreme neștiute, în cafasul bisericii, într-o ladă veche, așezate într-o cutiuță de argint sub forma unei bisericuțe, realizată în anul 1828. Acolo s-au mai găsit 100 de icoane din secolele XVIII-XIX, precum și vase de cult vechi. În curtea bisericii se va construi un muzeu unde vor fi expuse icoanele și vasele descoperite, precum și imagini cu momentele de la translarea bisericii din 1982-1983.

Cum au ajuns aceste sfinte odoare la Biserica Olari și cum au fost descoperite, a mărturisit părintele paroh Mihai Iordache: „În urma cercetărilor istorice pe care le-am efectuat pe documentele din arhiva bisericii, am descoperit că moaștele celor doi sfinți au ajuns la biserica noastră în anul 1810 când, în urma Războiului ruso-turc, mai mulți călugări și preoți fugari de la Mănăstirea Arnăuchiul din Turcia au ajuns aici, aducând cu ei mai multe icoane, vase liturgice și odoare sfinte, între care cele mai importante sunt icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, împreună cu icoana Mântuitorului Hristos și moaștele Sfinților Antipa și Mercurie. În documentele din arhiva bisericii se spune că acești călugări au cercetat mai multe biserici ca să găsească un loc vrednic pentru a le depune. Au fost pe la Biserica Pitar Moș, la Biserica Batiștei, la mai multe biserici din jur, după care le-au depus în acest loc”.

O clipă de bucurie amestecată cu mirare

Nu se cunoaște foarte bine motivul pentru care aceste sfinte moaște nu au fost scoase spre închinare până acum și au fost tăinuite pentru atâta timp. Până anul acesta nimeni nu a știut de existența lor, nici măcar cei mai bătrâni credincioși din parohie. Cutiuța de argint care le adăpostește a fost găsită, cu prilejul inventarierii bunurilor mobile din parohie, în podul bisericii, într-o ladă din lemn inscripționată cu anul 1843. ‘Când am deschis-o, am observat de prima dată că nu a fost desfăcută de foarte mult timp, pentru că avea un strat de funingine foarte gros, de aproape 2 cm. Acolo am găsit în jur de 100 de icoane din secolele XVIII-XIX, împreună cu niște sfinte vase și cutiuța de argint cu sfintele moaște. Părintele Antoniu Ciocoiu și cântărețul bisericii Gabriel Anghelineș, care au deschis această ladă, când au văzut sfintele moaște în cutiuța din argint, au căzut în genunchi. Ne-a fost foarte ușor să identificăm sfinții cărora le aparțin, deoarece fiecare părticică este așezată într-o cutiuță metalică, pe care se află inscripționat în grecește numele sfântului respectiv. La auzul veștii, credincioșii au trăit o clipă de bucurie amestecată cu mirare, pentru că sunt oameni care vin de foarte mult timp la această biserică și nu auziseră niciodată de existența lor’, a mai spus părintele paroh Mihai Iordache.

Cercetări despre viața Sfântului Antipa

Sfinții Antipa și Mercurie au intrat repede în evlavia credincioșilor din parohie, care așteaptă cu nerăbdare momentul când vor fi așezate spre închinare într-o nouă raclă și se interesează tot mai mult de viața celor doi sfinți. Spre deosebire de Sfântul Mercurie care are un cult mai vechi în țara noastră și a cărui viață este relatată mai pe larg în sinaxare, despre viața Sfântului Mucenic Antipa se găsesc mai puține informații.

Sinaxarul este succint și, de aceea, părintele paroh Mihai Iordache intenționează să extindă cercetările pentru a afla mai multe despre noul ocrotitor al bisericii. Deja a consultat, în cadrul unor vizite pe care le-a făcut în Germania, sursele biografice din bibliotecile de la Hamburg și Münster. Deși inițial rezultatele au fost puțin descurajatoare, situația a devenit mai optimistă atunci când a descoperit la Berlin un muzeu al Pergamului, cetatea pe care Sfântul Antipa a păstorit-o ca episcop. ‘Prin acest muzeu, avem foarte multe oportunități și premise pentru a afla mai multe despre viața Sfântului Antipa, deoarece sunt foarte multe surse care consemnează istoria Pergamului, unul din centrele cele mai importante de cultură ale Antichității, unde se afla cea de-a doua bibliotecă ca mărime, după biblioteca din Alexandria, dar și un renumit centru păgân. Mărturiile atestă existența unui acropole care avea în partea superioară cel mai mare teatru din Antichitate, cu 10.000 de locuri pe scaune și cu foarte multe altare păgâne. Fără îndoială, există și numeroase urme ale creștinismului primar. Astfel, sperăm ca prin colaborarea cu Muzeul Pergamului din Berlin să-l facem cât mai cunoscut pe Sfântul Antipa. De asemenea, intenționăm să stabilim legături și cu orașul Bergam, din districtul Izmir al Turciei de astăzi, unde se află ruinele fostei cetăți Pergam. În literatura catolică și în cea slavonă, am găsit că Sfântul Antipa este vindecătorul bolilor și alinătorul durerilor de dinți, drept pentru care mai multe cabinete stomatologice din Belgrad, în Serbia, îl au ca ocrotitor. De aceea, ne gândim ca și în țară să facem parteneriate cu Facultatea de Stomatologie și cu cât mai multe cabinete de stomatologie, care să-l ia ca patron pe Sfântul Antipa’, ne-a spus părintele Mihai Iordache.

Până la realizarea noii racle din argint, sfintele moaște vor fi așezate spre închinare într-o raclă provizorie. Parohia Olari a făcut deja demersuri către Arhiepiscopia Atenei pentru a obține textul Paraclisului Sfântului Mucenic Antipa, pe care îl va traduce și îl va propune spre aprobare Comisiei de liturgică a Sfântului Sinod.

Un nou prieten al micilor „olari”

Sfântul Mucenic Antipa s-a strecurat foarte ușor și în sufletele celor mici, care îi dedică tot mai multe activități culturale și artistice. Pentru cel care dorește să îl vadă pe Sfântul Antipa prin ochii copiilor din Parohia Olari, este suficient să privească oalele de lut expuse în biserică, pe care copiii au zugrăvit chipul sfântului și scena martiriului său. Oalele sunt tot rodul muncii lor. E vorba de o activitate care se desfășoară la Biserica Olari de mai bine de doi ani și care tinde să devină o tradiție.

‘Datorită faptului că biserica se numește Olari, fiind ctitorie a breslei olarilor, pe la mijlocul secolului XVIII, am vrut să reînnoim tradiția de a face vase de lut și am luat copii din parohie, din instituțiile de învățământ cu care colaborăm și orfani din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2 și i-am dus în satul Olari, lângă Hurezi, Vâlcea. Acolo am găsit un meșter popular cu frică de Dumnezeu, pe Gheorghe Țambrea, și în cadrul a două tabere culturale, copiii au învățat să facă vase de lut. Apoi le-am adus și le-am pictat în cadrul cercului de pictură, care se organizează în fiecare miercuri în biserică. Astfel, i-am rugat pe copii, îndrumați de profesoara Ileana Paraschivoiu, să picteze chipul Sfântului Antipa, iar acesta a fost într-un fel primul pas în cinstirea sfântului la Biserica Olari. Ei vor fi poate cei mai vii martori, când vor fi mari, ai Sfântului Antipa și ai acestui moment de început al cinstirii lui la această biserică’, a mai spus părintele Mihai Iordache.

Tot în cinstea Sfântului Antipa, copiii pregătesc o piesă de teatru, care a fost compusă de doamna preoteasă Nora Iordache. Aceștia vor pune în scenă în sala de festivități a Colegiului Național ‘Mihai Viteazul’ din Capitală o scenetă în care vor surprinde momente din viața sfântului, dar și aspecte din cultura orașului Pergam. Evenimentul va avea loc duminică, 10 aprilie, iar în această acțiune vor fi implicați aproape 60 de copii din DGASPC, din Grădinița Nr. 271 și din Parohia Olari, care vor prezenta publicului, alături de piesa de teatru, momente muzicale, dansuri populare folclorice și o expoziție de olărit.

Crâmpeie din viețile Sfinților Antipa și Mercurie

Sfântul Mucenic Antipa, episcopul Pergamului, este un sfânt cunoscut în toate Bisericile creștine deoarece a fost contemporan cu Mântuitorul și cu Sfinții Apostoli. S-a născut în perioada anilor 1-10 d.Hr. și a murit ca martir în anul 92 d.Hr., în timpul persecuției lui Domițian. Se spune că a fost hirotonit ca episcop al Pergamului de Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, drept care este și pomenit în Apocalipsă, în capitolul 2, versetul 13, unde este numit ‘Antipa, martorul Meu cel credincios’. Sinaxarul ne spune că Sfântul Antipa, ‘fiind foarte bătrân, păstorea și ocârmuia turma lui Hristos cu toată pioasa petrecere’, motiv pentru care a atras asentimentele închinătorilor la idoli, care l-au dus înaintea guvernatorului pentru a fi judecat. Fermitatea cu care a răspuns încercărilor guvernatorului de a-l face să se lepede de Hristos a stârnit mânia guvernatorului, care a poruncit să fie ars pe un altar sub forma unui bou de aramă. În ‘Viețile Sfinților’ ni se relatează că ‘Sfântul Antipa s-a rugat multă vreme, chinuindu-se pe boul cel roșit de foc. După aceea s-a rugat pentru cei care îi vor face pomenire să fie feriți de patimi și de alte boli, de nesuferita durere a dinților, cum și pentru lăsarea păcatelor, ca să dobândească milă la judecata care va să fie pentru toată lumea. Isprăvindu-și rugăciunea, și-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu, adormind cu somn dulce și s-a suit la cer, fiind împodobit cu slăvită cunună mucenicească’.

Sfântul Mucenic Mercurie a trăit pe vremea împăraților Deciu și Valerian, în secolul III, și se trăgea după neam din Răsărit, fiind fiu al unui oarecare scit ce se numea Gardian. Sinaxarul ne spune că acesta era un soldat ‘voinic la trup, frumos la față, galben la păr, care îl împodobea și având o firească rumeneală, care strălucea pe obrazul lui’. Pentru faptul că a biruit pe barbari, după ce i s-a arătat îngerul Domnului și a insuflat în inima lui îndrăzneală și bărbăție, a fost ridicat la vrednicia de arhistrateg, dar pentru mărturisirea lui Hristos a stat înaintea lui Deciu și, fiind legat de patru pari, i-au crestat trupul cu cuțitele și l-au chinuit în nenumărate chipuri. În cele din urmă, a fost adus la Cezareea Capadociei, unde i-au tăiat capul, luând cununa muceniciei la doar 25 de ani.

Muzeul celor 100 de icoane și al translării

Cele 100 de icoane găsite împreună cu sfintele moaște, cercetate de profesorul Dorin Handrea și de pictorul Marian Cotețiu, vor fi restaurate complet și expuse în cadrul unui muzeu pe care Parohia Olari intenționează să îl construiască în curtea bisericii.

Proiectul prevede și amenajarea unui muzeu subteran, care să facă legătură cu subsolul bisericii, unde se vor putea vedea urmele translării și o colecție de imagini cu principalele biserici și clădiri translate în perioada comunismului. Acesta se va numi ‘Muzeul translării’ sau ‘Muzeul Eugen Iordăchescu’, după numele inginerului care a inițiat tehnica translării și a salvat de la demolare cele mai frumoase biserici bucureștene, printre care și pe aceasta.

Comentarii Facebook


Știri recente