Istoricul mormântului Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu din București

Virgiliu N. Drăghiceanu, secretarul Comisiunii Monumentelor Istorice, a formulat, la finele anului 1932, concluziile trase în urma săpăturilor efectuate la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din București, arătând că într-unul dintre mormintele domnești se află osemintele mucenicești ale voievodului Constantin Brâncoveanu, ctitorul lăcașului. În urma acestor cercetări, Sfântul Sinod, întrunit în februarie 1933, a hotărât organizarea unei ample procesiuni pentru reînhumarea domnitorului român.

Confirmarea concluziilor formulate de către savantul Nicolae Iorga – pe care le-am prezentat în numărul trecut – se regăsește cu prisosință și în „Extras din raportul asupra săpăturilor făcute la biserica Sfântul Gheorghe-Nou de domnul V. Drăghiceanu, secretarul Comisiunii Monumentelor Istorice”, document pe care îl redăm în cele ce urmează: „În zilele de 9-16 Decemvrie 1932, potrivit delegațiunii avute, am săpat sub actualele pietre de morminte: ale lui Mavrocordat Vodă și ale lui Constantin Brâncoveanu, în vederea precizării locului lor de înmormântare. Sub aceste pietre am găsit un strat de surpături de ziduri, gros de 63 de centimetri, provenit din zidurile vechii biserici arse și reparate la 1848, cum și zidurile naosului bisericii, tăiate la această adâncime, prin desființarea zidului separator dintre pronaos și naos, și a zidului de sud în dreptul ferestrei actuale, a cărei deschidere, după maniera clădirilor occidentale, s-a efectuat de abia în 1848. Sub acest strat de dărămături, unde se afla și vechea pardoseală a bisericii, am găsit un strat de pământ, gros de 20 cm, sub care am dat de bolțile mormintelor zidite. Mormintele se află în colțul naosului vechii biserici, în imediata apropiere a zidurilor ei, despre care am vorbit mai sus, și în locul cel mai de onoare dintr-o biserică.

Mai multe detalii în Ziarul Lumina.

Comentarii Facebook


Știri recente