IPS Daniel a slujit Sfanta Liturghie din ziua Botezului Domnului nostru Iisus Hristos la Catedrala Mitropolitana din Iasi.

Inalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, a slujit Sfanta Liturghie din ziua Botezului Domnului la Catedrala Mitropolitana din Iasi.

Sarbatoarea are o importanta semnificatie deoarece la Botezul Domnului nostru Iisus Hristos in apa Iordanului au fost prezente si celelalte doua Persoane ale Sfintei Treimi: Tatal, Care a rostit cuvintele: ‘Acesta este Fiul Meu cel iubit intru care bine am voit.’ si Duhul Sfant, Care S-a pogorat in chip de porumbel. Aceasta este cea mai cunoscuta teofanie sau aratare a Sfintei Treimi in Noul Testament.

Botezul practicat de Ioan era un botez al pocaintei de care Mantuitorul Iisus Hristos nu avea nevoie. Rostul botezului era de a implini dreptatea Legii, iar rolul Sfantului Ioan Botezatorul era acela de a-L arata lumii pe Mantuitorul Iisus Hristos ca Dumnezeu adevarat, Care va izbavi lumea de pacate.

In cadrul Sfintei Liturghii, dupa citirea Sfintei Evanghelii, Inalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, a explicat importanta acestei sarbatori si a botezului pentru mantuirea sufletelor noastre: ‘In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.

In Iordan botezandu-Te Tu, Doamne, inchinarea Treimii S-a aratat. Ca glasul Parintelui a marturisit Tie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te. Si Duhul in chip de porumbel a adeverit intarirea cuvantului, Cel ce Te-ai aratat, Hristoase Dumnezeule, slava Tie! Sarbatoarea mare si sfanta a Botezului Domnului, numita si Epifania sau Teofania, este plina de intelesuri duhovnicesti pentru viata noastra crestina si este un prilej de a ne aminti de folosul deosebit pentru mantuirea sufletului nostru pe care-l are Taina Sfantului Botez. De aceea, Apostolul care s-a citit astazi vorbeste despre intelesul duhovnicesc adanc al botezului nostru, al crestinilor, iar Evanghelia pe care am auzit-o acum ne vorbeste despre intelesul adanc, duhovnicesc, al Botezului Domnului. Iar Botezul Domnului este temelia botezului crestin. Ceea ce face El, Mantuitorul Iisus Hristos, nu face pentru Sine, ci pentru noi. El nu avea nevoie de botezul pocaintei, pentru ca era fara de pacat, dar face aceasta pentru ca sa ne arate smerita Sa ascultare, ca sa implineasca Legea si ca sa implineasca in acelasi timp voia lui Dumnezeu: aceea de a chema pe oameni la pocainta. Botezul pocaintei sau botezul lui Ioan este asumat de Mantuitorul Iisus Hristos pentru ca apoi El sa predice: Pocaiti-va ca s-a apropiat Imparatia cerurilor!. El nu cere altora sa faca ceea ce nu face El Insusi. Desi nu are pacat, El se smereste si primeste botezul pocaintei luand asupra Sa pacatele lumii, pacatele noastre. Prin aceasta vedem taina iconomiei mantuirii, taina randuielii mantuirii noastre si vedem cum Mantuitorul nostru Iisus Hristos ne arata ce se intampla in botezul Lui ca sa intelegem ce se intampla in botezul nostru. Cand Mantuitorul intra in apele Iordanului si se boteaza de catre Ioan cu botezul pocaintei, El ne arata ca fara pocainta nu este cu putinta sa dobandim viata vesnica. Starea de pocainta inseamna starea de recunoastere a pacatului si starea de cerere de iertare pentru pacat. Nimeni nu poate intra in Imparatia lui Dumnezeu daca nu ii sunt iertate pacatele. Ori prin botez se iarta toate pacatele daca cel care se boteaza este adult si indeosebi se iarta si pacatul stramosesc. Pacatul ca stare de despartire de Dumnezeu si ca tendinta a naturii umane de neascultare fata ded Dumnezeu este moarte, iar pocainta si impacarea cu Dumnezeu este viata. De aceea, numai prin pocainta, prin refacerea legaturii noastre cu Dumnezeu prin impacarea cu El, prin iertarea pacatelor, se dobandeste viata vesnica intrucat viata cea vesnica se afla numai in Dumnezeu cel vesnic. Acest lucru n-il spune lamurit Sfantul Apostol Pavel in Apostolul de astazi care s-a citit, la sfarsitul lecturii de astazi: Prin botez, noi suntem mostenitori ai vietii vesnice.. Deci, botezul nu se savarseste doar pentru iertarea pacatelor, ci si pentru dobandirea vietii vesnice, dar nu este posibila dobandirea vietii vesnice fara iertarea pacatelor.

In al doilea rand, trebuie sa retinem ca botezul lui Ioan, botezul pocaintei, nu este botezul deplin, asa cum ne spune Sfantul Vasile cel Mare si Sfantul Ioan Gura-de-Aur: Botezul lui Ioan Botezatorul era numai inceputul botezului, pentru ca era botezul pentru pocainta.. Dar, botezul Mantuitorului Iisus Hristos si botezul crestin pe care El l-a poruncit este desavarsirea sau plinatatea botezului. Cu alte cuvinte, botezul lui Ioan era o pregatire pentru botezul crestin, este inceputul botezului ca pocainta. Dar prin botezul lui Ioan nu se dadea harul infierii, caci harul a venit prin Iisus Hristos. Iata de ce in momentul cand Mantuitorul Iisus hristos se boteaza in apa Iordanului, glasul Tatalui din ceruri Il confirma pe El ca Fiu, nu numai in Dumnezeirea Lui, ci si in umanitatea Lui. Natura umana luata, asumata de catre Fiul, este natura umana a Fiului lui Dumnezeu intrupat. De aceea, Dumnezeu Tatal spune: Acesta este Fiul Meu cel iubit intru care bine am voit.. Prin aceasta ne arata ca in Iisus Hristos, Fiul, Dumnezeu infiaza pe toti oamenii care cred in Hristos, care Il primesc pe El si se boteaza in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Deci, pe langa iertarea pacatelor, botezul crestin, botezul lui Hristos, cel poruncit de El in numele Sfintei Treimi, ne daruieste si infierea, caci celor care L-au primit pe El si au crezut in El, in Iisus Hristos, le-a dat puterea sa se faca fii ai lui Dumnezeu, nu nascuti din pofta barbateasca, nici din pofta carnii, ci de la Dumnezeu, adica din Duhul Sfant, spune Sfantul Ioan Evanghelistul.

Botezul crestin in Duhul Sfant ca nastere din nou, la o viata noua, la viata teologica traita impreuna cu Dumnezeu care duce la Inviere si la viata vesnica, nu viata biologica care duce la mormant, este botezul infierii noastre. Sfantul Maxim Marturisitorul, cel mai mare sfant parinte teolog din primul mileniu ne spune ca: Duhul Sfant sustine toata creatia. El este Domnul de viata facator si mai ales este prezent in fiintele rationale: in ingeri si in oameni., insa precizeaza: In crestini, Duhul Sfant lucreaza constiinta infierii, adica constiinta de a fi fiu al lui Dumnezeu dupa har.. De aceea, numai crestinii cu constiinta infierii se pot adresa Tatalui din ceruri cu rugaciunea Tatal nostru Care esti in ceruri. Noi suntem fii duhovnicesti in Dumnezeu Fiul prin lucrarea Duhului Sfant. In acest inteles Sfantul Apostol Pavel zice: Dumnezeu a trimis Duhul Fiului Sau in inimile noastre care striga: Avva, adica parinte.. Deci, noi strigam catre Dumnezeu Tatal si-L numim Parinte, nu doar Dumnezeu Savaot sau Dumnezeul ostirilor, ci Parinte pentru ca suntem infiati in Fiul prin Duhul Sfant. Si aceasta infiere ne duce in intimitatea iubirii Sfintei Treimi. De aceea, la botezul Domnului se arata intreaga Sfanta Treime: Fiul se arata cu adevarat ca persoana, purtand si firea omeneasca; Duhul Sfant se arata in chip de porumbel pentru ca porumbelul a fost acela care a anuntat impacarea lui Dumnezeu cu oamenii dupa potopul lui Noe si care a aparut cu ramura de maslin ca sa arate pacea si harul, impacarea si binecuvantarea. Acum, la botezul nostru, Duhul Sfant nu apare sub forma de porumbel, ci sub forma uleiului de masline sfintit cu care se mirunge cel botezat cu Sfantul si Marele Mir zicandu-se, indata ce se scoate din apa noul botezat: Pecetea darurilor Duhului Sfant.. Deci., dupa cum atunci cand Mantuitorul a iesit din apa Duhul Sfant S-a pogorat peste El, tot asa la botezul fiecarui crestin, care inseamna cel ce poarta numele de Hristos, primeste binecuvantarea darurilor Duhului Sfant, simbolizate atunci prin ramura de maslin din care se face untul-de-lemn, care se foloseste la alcatuirea Sfantului si Marelui Mir; si glasul Tatalui, a Parintelui din ceruri a zis: Acesta este Fiul Meu cel iubit intru care bine am voit.. Tainic, Dumnezeu Tatal, la botezul fiecaruia dintre noi. ne numeste fii si fiice iubiti si iubite. Aceasta este marea taina si binecuvantare a botezului, caci de acum incolo, noi simtim ca suntem iubiti de intreaga Sfanta Treime. Troparul Botezului Domnului spune, dupa cum am citat la inceput: In Iordan botezandu-Te Tu, Doamne, inchinarea Treimii S-a aratat.. S-a aratat Sfanta Treime pentru ca sa intelegem noi ca vom fi botezati in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, ca nu mai traim singuri, ci traim in iubirea si in prezenta Prea Sfintei Treimi. Iata de ce toata viata crestina este ritmata de aceasta cantare adusa Prea Sfintei Treimi, cand zicem: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. si de invocarea ajutorului harului care vine din Sfanta Treime cand zicem: In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh.. Aproape toate tainele Bisericii se savarsesc in numele Sfintei Treimi, iar Biserica este plina de Sfanta Treime. Toate cantarile noastre sunt ritmate in Biserica cu aceasta formula trinitara: In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. sau Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.. Prin aceasta, noi, crestinii, suntem destinati sa traim vesnic in iubirea Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, iar daca laudam pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh in viata aceasta, Dumnezeu ne va mentine in vesnicie ca parteneri ai dialogului Sau, ca unii care Ii multumim lui Dumnezeu si-L laudam pe Dumnezeu in mod vesnic. Iata de ce Sfantul Apostol Pavel a putut spune ca: Prin botez ne facem mostenitori ai vietii vesnice..

Iubiti credinciosi,

In botez primim o multime de daruri, stiute si nestiute, daruri ale Duhului Sfant: intelepciune, bunatate, credinta puternica, inteligenta, frumusete; toate sunt daruri ale sufletului nostru, date ca niste seminte in apa in care este prezent Duhul Sfant la botez. Daca aceste daruri sunt cultivate, atunci noi devenim sfinti pentru ca aceasta doreste Duhul Sfant: ca sa faca din fiecare om un chip al lui Hristos, sa sfinteasca viata noastra.

Asadar, sa ne gandim in aceste zile, ori de cate ori luam Aghiazma Mare care este folositoare pentru sanatate, pentru curatire, pentru sfintire, pentru iertarea pacatelor, pentru intarire, pentru vindecare, ca purtam numele lui Hristos, ca suntem fii si fiice iubiti si iubite de Dumnezeu Tatal, fiinte luminate si sfintite de catre Duhul Sfant si ca viata noastra vesnica incepe de aici, de pe pamant. Cine se boteaza s-a deschis spre viitorul vietii vesnice. Cine se boteaza este indreptat spre invierea cea de obste. De aceea, indata ce marturisim in Crez: Marturisesc un botez intru iertarea pacatelor, adaugam: Astept invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie.. Deci, botezul este inceputul orientarii noastre spre invierea cea de obste. In Taina Sfantului Botez ni se da arvuna Invierii: mai intai arvuna invierii sufletului din pacat si apoi arvuna bucuriei Invierii trupului la a doua venire a Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Sunt foarte multe darurile botezului, sunt foarte frumoase rugaciunile din slujba Botezului; daca nu se citesc repede, daca se citesc cu luare aminte, vedem cate daruri, cate lucrari frumoase savarseste Duhul Sfant in fiinta celui care se boteaza, caci se spune: Curatitu-te-ai, spalatu-te-ai, luminatu-te-ai, sfintitu-te-ai. si Pecetea darurilor Duhului Sfant.. Cine stie cate daruri are pregatite pentru noi Duhul Sfant? Deci, frumusetea botezului ortodox nu este doar o frumusete estetica, de aparenta, ci este o frumusete de un continut duhovnicesc, teologic deosebit. In slujba botezului nostru se spune ca: Cel nou botezat este nou plantat.; neofitul, cel nou botezat, este plantat in ogorul lui Hristos, este plantat sa rodeasca, sa aduca roada in ogorul bisericii; la un moment dat, intr-una din rugaciune se zice: Nu-l smulge pe el, Doamne!, nu smulge pe cel pe care l-am plantat, adica sa nu se piarda cel care nu este botezat. Putem fi smulsi din ogorul Bisericii daca ne ratacim de la dreapta credinta. Daca nu traim viata crestineste, putem fi smulsi si aruncati. De aceea, rugaciunea de la botez ne arata ca suntem plantati pentru cresterea duhovniceasca in Imparatia lui Dumnezeu.

Apa de la botez este binecuvantarea Prea Sfintei Treimi si pentru a ni se reaminti aceasta mare binecuvantare se merge cu Aghiazma Mare in casele oamenilor si se stropesc locuintele crestinilor ca sa ni se reaminteasca binecuvantarea botezului nostru si ca sa ne intarim credinta si ca sa ne ajute Dumnezeu sa traim crestineste in lume, pentru ca fiecare familie sa devina o biserica, ca fiecare credincios sa devina un chip al lui Hristos luminat de Duhul Sfant. Este o mare binecuvantare atunci cand primim preotul cu apa mare sfintita, cu Agiazma Mare, in casele noastre, pentru ca ea ne aduce binecuvantare, ne fereste de necazuri, de boli, de multe incercari. Apa Sfantului Botez inseamna prezenta Duhului Sfant in viata noastra, in casele noastre si in activitatile noastre. Apa de la Botezul Domnului care s-a sfintit in zilele trecute anume pentru a merge in casele credinciosilor si se sfinteste astazi se pastreaza in tot anul, pe durata intregului an ca o binecuvantare in casa. Ea are foarte multe daruri de la Dumnezeu pentru folosul nostru. Sa ne ajute Bunul Dumnezeu sa ne bucuram astazi de bucuria mare a Botezului Domnului, sa ne bucuram de bucuria mare a faptului ca suntem botezati, sa ne bucuram de bucuria mare a binecuvantarii Prea Sfintei Treimi in viata noastra atunci cand cerem ajutorul Sfintei Treimi si cand multumim Sfintei Treimi pentru ajutor spre slava Sa si spre a noastra mantuire.Amin’

Dupa terrminarea Sfintei Liturghii, Inalt Prea Sfintitul Parinte Mitropolit Daniel al Moldovei si Bucovinei, impreuna cu un sobor de preoti si diaconi, a oficiat Slujba de Sfintire a Agheasmei Mari. In cuvantul sau, Inalt Prea Sfintia Sa a subliniat importanta Agheasmei Mari pentru credinciosii care o aduc in casele lor: ‘Apa de la Botezul Domnului se pastreaza pe durata intregului an ca o binecuvantare in casa. Ea are foarte multe daruri de la Dumnezeu pentru folosul nostru. Tuturor va dorim ‘La Multi Ani cu sanatate si bucurie!’. Sfanta Apa de la Botezul Domnului sa va pazeasca, sa va ocroteasca si sa va daruiasca sanatate si mantuire intru multi si fericiti ani.’

Aghiazma Mare este consumata de catre credinciosi, dupa sfatul preotului, pana in ziua de 14 ianuarie.

Comentarii Facebook


Știri recente