IPS Daniel a oficiat Sfanta Liturghie din Duminica de dupa Inaltarea Sfintei Cruci la Biserica ‘Sf. Gheorghe’ din Harlau

Inalt Prea Sfintitul Daniel – Mitropolitul Moldovei si Bucovinei a oficiat astazi slujba Sfintei Liturghii la Biserica ‘Sfantul Gheorghe’ din orasul Harlau, jud. Iasi, cu prilejul implinirii a 520 de ani de la ridicarea Curtii Domnesti din Harlau, a 460 de ani de la trecerea la cele vesnice a voievodului Petru Rares, precum si a 380 de ani de la mutarea la Domnul a domnitorului Radu Mihnea.

In cuvantul de invatatura adresat credinsiosilor, Inalt Prea Sfintitul Parinte Mitropolit Daniel a subliniat mai intai legatura dintre libertatea umana si mantuire, care se desprinde din pericopa evanghelica citita astazi la Sfanta Liturghie: ‘Mantuirea este legata de libertatea noastra pentru ca Dumnezeu nu voieste ca omul sa se mantuiasca in mod fortat, intrucat mantuirea inseamna iubire vesnica fata de Dumnezeu si iubire fata de aproapele. De aceea, Dumnezeu respecta libertatea noastra de a-L urma sau de a-L refuza; noi putem sa ascultam de Dumnezeu sau sa-L ignoram spunand ca nu exista, ca Cerul si Pamantul ar fi rezultatul intamplarii. Desi folosim aerul lui Dumnezeu, apa creata de Dumnezeu, ne incalzim de la Soarele creat de Dumnezeu, ne luminam noaptea de la Luna creata de Dumnezeu, totusi, adesea uitam ca nu noi am facut Cerul si Pamantul, ci ca noi ne nastem pe Pamant si deasupra noastra sta Cerul pe care nu l-am facut noi. Noi putem raspunde la iubirea lui Dumnezeu sau o putem refuza; noi putem sa-L urmam pe Hristos sau sa-L respingem pana la rastignire. De aceea, Evanghelia spune: ‘De voieste cineva sa vina dupa Mine’, adica daca voieste cineva sa se mantuiasca, vine la Hristos, vine duminica la biserica, asculta Cuvantul lui Dumnezeu in duminici si sarbatori si-l pune in aplicare, il implineste in fapte bune peste saptamana. Deci, acest mare respect al lui Dumnezeu pentru libertatea noastra, este si respectul demnitatii noastre, caci demnitatea omului creat dupa chipul lui Dumnezeu este respectata de Insusi Dumnezeu. O componenta majora a demnitatii umane este libertatea umana. Mantuitorul Iisus Hristos ne arata ca mantuirea este o lucrare care se bazeaza pe invitatia care vine de la Dumnezeu, pe o propunere a Lui de a ne darui viata vesnica si pe raspunsul nostru la invitatia Lui. De voieste sa vina cineva, atunci se mantuieste; dar daca nu voieste, atunci Dumnezeu nu-l mantuieste cu sila, cu forta. Dumnezeu nu daruieste viata vesnica fericita decat celor care o cauta. Dumnezeu nu daruieste harul Lui cu forta. El ne mentine pe toti in existenta, dar fericita existenta vesnica, fericita viata vesnica o primeste cel ce da raspuns chemarii lui Dumnezeu si care primesc darul mantuirii, il cultiva, il fac roditor si ii multumesc lui Dumnezeu pentru el.’

Inalt Prea Sfintitul Parinte Mitropolit Daniel al Moldovei si Bucovinei a explicat apoi credinciosilor intelesurile expresiei ‘a se lepada de sine’, expresie mentionata in pericopa evanghelica de astazi: ‘Evanghelia de astazi ne arata ca pentru a-L urma pe Hristos avem nevoie de lepadarea de sine. Ce insemneaza aceasta lepadare de sine, aceasta negare de sine? Nu insemneaza oare o depersonalizare? Cum sa ne lepadam de noi insine, cand noi ne iubim atat de mult pe noi insine, atunci cand ne uitam in oglinda, si cand vrem ca sa fie inscris numele nostru, sa ramana ceva dupa noi? Lepadarea de sine pe care Mantuitorul Iisus Hristos ne-o cere insemneaza schimbarea felului de a gandi si de a vietui, si anume sa nu mai traim in mod egoist cu gandul la noi insine, ci mai intai sa ne gandim la Dumnezeu, Izvorul vietii noastre, si la cei din jurul nostr: la parinti, la frati, la vecini, la oamenii saraci si necajiti si din iubirea de sine, egoista sa trecem la iubirea altruista fata de semenii nostri si mai intai iubirea fata de Dumnezeu. Sfantul Maxim Marturisitorul a spus ca adevarata iubire este acea stare a inimii sau a sufletului care prefera pe Dumnezeu fata de orice faptura din lumea aceasta. Deci, atunci noi ne lepadam de noi insine, cand ne gandim mai intai la Dumnezeu, Ii multumim si Ii cerem ajutorul; apoi ne gandim la cei care ne-au dat viata, care ne ajuta, care ne-au crescut, la parinti, la educatori. Aceasta iubire de Dumnezeu si de semeni ne ajuta sa iesim din inchisoarea egoista a sufletului nostru, daca ne gandim numai la noi insine si uitam pe Dumnezeu si pe semenii nostri. Lepadarea aceasta de sine insemneaza deschiderea sufletului nostru pentru ca iubirea lui Dumnezeu, prezenta Lui sa intre in viata noastra.’

De asemenea, Inalt Prea Sfintitul Parinte Daniel s-a referit la semnificatia Crucii pe care suntem indemnati sa o purtam fiecare dintre noi pentru a ne putea mantui: ‘Cel care se leapada de sine trebuie sa-si ia Crucea sa. Crucea aceasta noi o vedem, un semn in doua brate unite. Dar Crucea din sufletul nostru, din viata noastra nu se vede cu ochii, ci se simte cu sufletul. Crucea este constiinta ca suntem limitati, constiinta plenitudinii, ca avem totdeauna nevoie de un ajutor de la Dumnezeu ca sa ne implinim si foarte adesea un ajutor de la semenii nostri ca sa fim oameni printre oameni in chip adevarat. Crucea mai insemneaza insa si o suferinta, o neimplinire, un dor neimplinit, o durere prelungita. La unul, Crucea poate sa fie faptul ca a fost orfan de mic si nu a simtit deplin iubirea parintilor; pentru alt om, Crucea ar putea sa insemneze o saracie permanenta; pentru altul, o boala nevindecabila sau incurabila; pentru altul, o situatie grea din care iese cu multa osteneala si multa dificultate; pentru altul, Crucea inseamna un esec, cum spune poetul: ‘Si viata aceasta-i un pierdut, / De n-ai trait cum ai fi vrut.’. Mantuitorul Iisus Hristos spune ca fiecare om are o neimplinire sau o suferinta sau o limitare, si aceasta poate sa fie Crucea lui. Dar, El spune ‘sa-si ia Crucea sa si sa-Mi urmeze Mie’. Sa nu o poarte singur, ci sa o poarte cerand ajutorul, lumina si harul lui Hristos. Atunci, Hristos schimba Crucea noastra in bucuria Invierii, o face Scara de ridicare spre Cer. Aceasta transformare a Crucii, a suferintei, in speranta, si a durerii in bucuria Invierii o face Hristos cu milostivirea Lui. El, Cel Rastignit pe cruce, este si Cel Inviat din morti. Atunci cand omul trece prin necazuri si prin suferinta, daca nu se apropie mai mult de Hristos, poate sa se sinucida. Sunt o multime de oameni care sub povara suferintei bolii sau necazurilor, si-au pus capat zilelor pentru ca au cazut in deznadejde, intrucat s-au slabit credinta, rabdarea si puterea lor de a suferi. Dar, cei care si-au pus nadejdea in Dumnezeu si au simtit puterea Lui, au trecut prin suferinta, prin boala, prin necaz si prin incercare si au biruit. Deci, daca ne lepadam de noi insine, purtam suferinta, dar nu cerem ajutorul lui Hristos, noi nu putem inainta. Omul nu poate sa se mantuiasca prin simpla sa vointa crispata, ci are nevoie de ajutorul lui Dumnezeu. De aceea, Mantuitorul a spus: ‘Fara Mine nu puteti face nimic bun, numai cu ajutorul lui Dumnezeu.’.’

Slujba Sfintei Liturghii a fost urmata de o Slujba de pomenire a ctitorilor acestei Bisericii Sfantul Gheorghe din Harlau.

In cuvantul de invatatura rostit la final, Inalt Prea Sfintia Sal a evidentiat semnificatiile savarsirii unor astfel de Slujbe de pomenire: ‘Pomenirea voievozilor, pomenire ctitorilor, pomenirea binefacatorilor unei biserici este un act de cult si de cultura crestina. Prin pomenirea ctitorilor aducem multumire lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care El a facut-o in folosul Bisericii prin oameni care au raspuns chemarii Lui. Orice om poate fi un ctitor daca el are credinta jertfelnica si mana darnica, in proportii diferite: unii fac biserica, altii o intretin cu cheltuiala, altii o impodobesc cu cheltuiala, altii o restaureaza atunci cand biserica se degradeaza, fie restaurarea picturii, fie restaurarae zidurilor. Ctitorii acestia, unii fondatori, altii reinnoitori sau consolidatori ai ceea ce a fost facut inainte de ei, sunt oameni binecuvantati de Dumnezeu si foarte iubiti de catre Biserica. De aceea, Biserica pomeneste pe ctitori ca fiind fericitii si pururea pomenitii ctitori.’

Dupa Slujba de pomenire a ctitorilor Bisericii ‘Sfantul Gheorghe’ din Harlau, Inalt Prea Sfintitul Daniel – Mitropolitul Moldovei si Bucovinei a acordat distinctii unor persoane care au contribuit la intensificarea si promovarea activitatilor culturale si misionare ale Bisericii Ortodoxe Romane din aceasta zona.

Tot astazi, Inalt Prea Sfintitul Parinte Mitropolit Daniel a oficiat Slujba de sfintire a sediului Protopopiatului Harlau. In cuvantul rostit cu acest prilej, Inalt Prea Sfintia Sa a adresat felicitari tuturor celor care au contribuit la reamenajarea sediului Protopopiatului din Harlau: ‘Felicitam pe Parintele Protopop, pe toti colaboratorii sai si pe toti sponsorii care au contribuit la innoirea sediului Protopopiatului din Harlau, in acest an in care noi comemoram 20 de ani de la trecerea la viata vesnica a Mitropolitului si Patriarhului Iustin Moisescu. Mitropolitul Iustin Moisescu, ca Mitropolit al Moldovei si Sucevei, a purtat de grija ca mai multe sedii protopopesti sa fie renovate, consolidate sau chiar construite si unele dintre ele extinse. Protopopiatul Harlau a beneficiat de o grija deosebita pentru felul in care Mitropolitul Iustin Moisescu, de vrednica pomenire, a amenajat sediul protopopesc.’

De asemenea, la Manastirea Sangeap – Basaraba din comuna Scobinti, de langa orasul Harlau, Inalt Prea Sfintitul Daniel – Mitropolitul Moldovei si Bucovinei a oficiat in aceasta dupa-amiaza Slujba de sfintire a Crucii care gazduieste statia de emisie Radio TRINITAS Harlau 92,2MHz.

In cuvantul de invatatura adresat celor prezenti la momentul sfintirii Crucii de la Manastirea Sangeap – Basaraba, Inalt Prea Sfintitul Parinte Mitropolit Daniel a vorbit atat despre utilitatea, cat si despre insemnatatea ridicarii Crucii care permite receptionarea programelor Radio TRINITAS in zona Harlau pe frecventa 92,2MHz: ‘Cu ajutorul Prea Sfintei Treimi si cu puterea Cinstitei si de viata facatoarei Cruci am sfintit aceasta Cruce-Antena a postului de radio TRINITAS de langa orasul Harlau, din incinta Manastirii Sangeap – Basaraba, o manastire reactivata, reinfiintata, ca urmare a libertatii noastre de a marturisi pe Hristos si de a reinoda legatura vie si sfanta cu traditia noastra manastireasca. Aceasta Cruce-Antena a postului de radio TRINITAS care transmite in zona, in orasul Harlau si imprejurimi, programele Radio TRINITAS pe frecventa 92,2FM are valoare de simbol. Dincolo de utilitatea ei practica, ea ne arata ca ascultand Radio TRINITAS sau Radioul ‘Sfintei Treimi’ ne apropiem de iubirea Prea Sfintei Treimi si raspundem vocatiei noastre de la botez cand nasul nostru a marturisit pentru noi ca ne unim cu Hristos si-I slujim Lui ca unui Domn si Imparat, si ne lepadam de Satana si de toti slujitorii lui si de toate lucrarile lui.’

Comentarii Facebook


Știri recente