Ion Iliescu a declarat ieri la Vaslui ca:Stefan cel Mare a fixat locul Moldovei in istoria politica si spirituala a Europei veacului al XV-lea.

La Vaslui a fost inaugurat ieri Anul Comemorativ Stefan cel Mare si Sfant in prezenta presedintelui Romaniei, domnul Ion Iliesxcu. Dupa slujba de Te-Deum ce s-a oficiat ieri in Piata din Centrul Civic din Vaslui, incepand cu ora 13.00, de Inalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, de Inalt Prea Sfintitul Petru, Mitropolitul Basarabiei, de Prea Sfintitul Ioachim, Episcopul Husilor, de Prea Sfintitul Casian, Episcopul Dunarii-de-Jos, si de Prea Sfintitul Ioachim Bacauanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Romanului, Excelenta Sa, domnul Ion Iliescu, presedintele Romaniei, a rostit o alocutiune in care a vorbit despre importanta Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant in politica europeana a veacului al XV-lea. In acest sens, domnia sa a spus:

‘Evocand aici, la Vaslui, victoria de rasunet obtinuta in marea batalie de la Podul Inalt din 10 ianuarie 1475, inauguram totodata sirul manifestarilor consacrate anului Stefan cel Mare, cu prilejul implinirii la 2 iulie, a 500 de ani de la trecerea la cele vesnice a marelui domnitor al Moldovei. Este o datorie de onoare a tuturor romanilor de pretutindeni sa cinstim figura luminoasa a unuia dintre cei mai importanti domnitori pe care i-au avut provinciile romanesti, obligate de vitregiile vremii sa traiasca separat. Preluand domnia la 12 aprilie 1457, Stefan cel Mare a reusit pe parcursul celor 47 de ani cat s-a aflat pe tron, sa faca din Moldova unul dintre statele cele mai dinamice si mai vestite ale timpului sau. Epoca lui Stefan cel Mare este o pagina luminoasa si glorioasa a istoriei noastre nationale. Multe dintre conceptiile si actiunile domnitorului roman sunt pilduitoare si pentru timpurile noastre. Astfel, in politica sa interna, Stefan cel Mare a urmarit si a reusit sa consolideze statul. A pus capat anarhiei provocate de gruparile rivale boieresti. A dezvoltat o economie puternica, s-a preocupat de arta si cultura, lasand in urma sa opere de o valoare exceptionala intrate in patrimoniul national si universal. Nimeni nu a lasat o lectie mai convingatoare decat Stefan despre rostul culturii, al artelor, al scrisului, pentru eternitatea si gloria unui popor; gloria si eternitatea lui Stefan cel Mare sunt cel mai bine ilustrate de uriasa lui mostenire culturala, exemplu urmat cateva secole la rand si de alti domnitori, inclusiv din statul vecin, din cealalta tara romaneasca, cealalta vlahie, cum obisnuia atat el, cat si reprezentanti ai sai, sa se refere la Tara Romaneasca de la sud. In acelasi timp, Stefan a organizat puterea armatei. A creat un sistem de fortificatii cum nu mai avusese Moldova pana atunci. Tara era pazita la Nord de Cetatea Hotinului, la Rasarit de Cetatile Orhei si Soroca, la Sud de Cetatea Alba si Cetatea Chilia si in interior de Cetatile Romanului, Neamtului si Sucevei. Domnitorul a asigurat granitele Moldovei de la Muntii Carpati la Fluviul Nistru, de la Hotin la Chilia si la Gurile Dunarii. Intarind entitatea statala, Stefan cel Mare a putut promova o politica externa riguroasa si de anvergura, al carui principal obiectiv a fost apararea independentei si a integritatii teritoriale a Moldovei. Si-a creat o vasta retea de relatii internationale care a cuprins nu numai statele vecine, dar si marele cnezat al Moscovei, Venetia, Vaticanul, si chiar Franta, Spania si Portugalia. Astfel, a reusit sa evite nu numai luptele simultane pe mai multe fronturi si impotriva mai multor adversari, ci si posibilitatea incercuirii din partea marilor puteri vecine. Stefan cel Mare a luptat cu o vitejie legendara impotriva tuturor celor care i-au invadat tara. A izbutit ca la 15 decembrie 1467 sa-l invinga la Baia pe regele Ungariei, romanul Matei Corvinul; la 10 ianuarie 1475 sa-i infranga pe turci la Vaslui, la Podul Inalt; iar la 26 octombrie 1497 sa obtina victoria impotriva armatei poloneze in Codrii Cosminului. Prin indelungatele sale batalii cu sultanii Istanbulului, Stefan cel Mare a blocat multa vreme inaintarea Imperiului Otoman spre centrul Europei, salvand in acest fel civilizatia continentului nostru de la multe distrugeri si pierderi de vieti omenesti. Este o realitate istorica actiunea lui Stefan cel Mare de a realiza un front comun romanesc impotriva Imperiului Otoman. Din acest punct de vedere, el a urmat politica inaugurata de inaintasii lui: Bogdan I si Basarab Voievod, continuata de Mircea cel Batran si Vlad Tepes. Evident, atunci, in Evul Mediu, organizarea statala dadea si denumirea poporului respectiv, moldovean, respectiv valah, muntean, transilvanean. Dar a folosi astazi, la inceputul mileniului al III-lea, asemenea denumiri, rezultat al unor imprejurari istorice, care desemneaza provincii istorice, drept argument pentru a contesta unitatea de neam si de limba a romanilor, este nu numai un anacronism istoric sau o crasa ignoranta, ci reflecta si perpetuarea unor jocuri politice interesate, straine de interesele noastre comune. Este ca si cum am vorbi astazi, de venetieni, fie montezi sau romani, in loc de italieni, sau de bawarezi, swabi sau prusaci in loc de germani. Romanii dintotdeauna au vazut in Stefan cel Mare simbolul unitatii de neam si al afirmarii lor. Marea Adunare de la Putna lui Stefan din 1871 la care participau Mihail Eminescu si Ciprian Porumbescu a reunit romani din toate provinciile, inca neadunate intre aceleasi hotare, care au dat glas visului spre o Romanie unita, aspiratie legitima care avea sa devina realitate in anul de gratie 1918. Nu intamplator, istoricul francez Beaudelemarie avea sa-l numeasca pe Stefan cel Mare ca parintele natiunii romane’. Stefan cel Mare face parte din patrimoniul sacru al poporului roman. Nu este nimanui permis sa si-l anexeze sub pretextul afirmarii unei statalitati proprii. Trebuie bine inteles de toti amatorii de excursii prin istorie ca nu se poate construi o identitate nationala prin falsuri istorice si culturale, dupa cum nu se poate pretinde nici respectarea statalitatii prorii prin promovarea unor tendinte anexioniste. Moldova istorica alaturi de celelalte provincii romanesti sta la originea Romaniei moderne; cultura si civilizatia moldoveneasca sunt componente esentiale ale culturii nationale romanesti. A afirma acest lucru nu inseamna contestarea statalitatii Republicii Moldova pe care o respectam ca pe o realitate obiectiva, careia ii dorim consolidarea, prosperitatea si viitorul comun intr-o Europa unita. Marcind astazi demararea actiunilor din anul Stefan cel Mare, dorim sa readucem in memoria contemporanilor una dintre cele mai ilustre personalitati ale poporului roman. Abilitatea si intelepciunea deosebita cu care Stefan cel Mare a condus politica tarii sale, taletul sau diplomatic, calitatile militare, stiinta de a mentine un permanent echilibru intre Marile Puteri care amenintau existenta Moldovei ca stat, au facut din domnitorul roman, chiar la vremea respectiva, o personalitate cunoscuta si respectata de catre capetele incoronate ale Europei, atit prieteni, cit si dusmani. Elocvente sint cuvintele cronicarului polonez Jan Duglos, contemporan cu Stefan cel Mare, care spunea despre marele voievod al Moldovei: <>. In aceste cuvinte se afla concentrat omagiul meritat pe care acest remarcabil cronicar strain il aducea marelui voievod roman. Asa cum scria unul dintre istoricii nostrii, Stefan cel Mare a fixat locul Moldovei in istoria politica si spirituala a Europei veacului al XV-lea, si putem spune ca el ne-a integrat in Europa acelor vremuri. Despre acea Europa, gindita ca o unitate vie de credinta, de destin si datorii fata de ea insasi, primul care a vorbit pe continent a fost tocmai domnitorul roman, pe care Papa Sixt al IV-lea il anunta ca < gloria faptelor sale in slujba crestinatatii, termen cu care atunci era de fapt desemnata Europa, a rasunat pretutindeni si toti il lauda>. Sa fim mandri ca avem in istoria noastra asemenea personalitati si sa cinstim cum se cuvine memoria lor. Asa cum in veacurile trecute ne-am inscris numele in Istorie, prin faptele unor figuri legendare, precum aceea a domnitorului Stefan cel Mare si Sfant, pe care poporul nostru il va evoca prin manifestari organizate in tot rastimpul acestui an, tot astfel, in zilele noastre, suntem datori sa fim la inaltimea exigentelor contemporane printr-o munca tenace si hotarata, pentru o noua renastere nationala, pentru o Romanie moderna si prospera intr-o Europa unita. Va doresc un An Nou cu sanatate si cu cat mai multe impliniri! La Multi Ani!’

Comentarii Facebook


Știri recente