Încoronarea monarhilor României la Alba Iulia

Încă din vara anului 1921, mitropolitul primat Miron Cristea al României întocmise un tipic al încoronării regelui Ferdinand Reîntregitorul și al reginei Maria, alcătuit după tradiția țaristă, a celei austriece, dar mai ales după literatura bizantină, informează „Ziarul Lumina”. Înaltul prelat ținea foarte mult la ungerea monarhilor României, mai ales că ultimul domnitor român încoronat, după tradiție, fusese Alexandru Ioan Cuza. Dar inițiativa lui a fost blocată de către nunțiul papal Marmaggi. La 9 septembrie 1922, trimisul papal spunea: ‘Voi face totul pentru ca mitropolitul primat să nu-l încoroneze pe regele catolic sau să-l ungă în vreun fel. Am trimis deja pe cineva la rege, pentru mediere, iar astă-seară vine domnul Brătianu la mine. Lumea se teme că voi pleca. […] Vor fi împiedicate încoronarea și ungerea de către mitropolit’.

A doua zi, în mediul catolic românesc se anunțase că, la ceremonia încoronării, ungerea nu va fi săvârșită, precum și binecuvântarea coroanei. După un Te Deum, în biserica din Alba Iulia, cei doi monarhi urmau să iasă și în fața incintei să primească coroanele de la președinții camerelor parlamentare. Apoi, regele își va așeza singur coroana pe cap, urmând ca regina să o primească de la acesta. La 15 octombrie 1922, ceremonia s-a desfășurat întocmai planului făcut de nunțiu. Prezent la ceremonie, arhiepiscopul romano-catolic de București, Raymund Netzhammer, nota: ‘Încoronarea se petrecuse așa cum fusese stabilit între guvern și nunțiul papal, într-un loc public și ca un act civil. Fusese civil, chiar prea civil! Încoronarea a fost o acțiune lipsită de sfințenie, o acțiune fără nici un ideal și la care episcopii și preoții [catolic, n.n.] nu au avut ce căuta!’

Comentarii Facebook


Știri recente