S-a hotărât de către Sfinți Părinți (318) participanți la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, pe considerentul că începutul activității de propovăduire a Evangheliei de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-a făcut la începutul lunii septembrie, deoarece după calendarul iudaic intrarea în sinagoga din Nazaret (Luca 4, 14-19) a Mântuitorului, după întoarcerea din pustia Carantaniei, a fost în luna a șaptea, numită Tișri (care corespunde în calendarul nostru lunii septembrie), informează „Ziarul Lumina”.
Biserica Mântuitorului Hristos prăznuiește începutul anului creștinesc în locul celui vechi, călăuzindu-se la viața cea nouă, cum spune Sfântul Apostol Pavel: ‘Împreună cu El ne-am îngropat prin botez întru moarte: precum Hristos a înviat din morți prin slava Tatălui, așa și noi întru înnoirea vieții să umblăm’ (Romani 6, 4).
Darul Domnului nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu-Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh (II Cor. 13, 13) sunt comoara neprețuită a Legii cele Noi, pe care o aflăm în anul Domnului început în luna septembrie.
După tradiția Bisericii noastre Ortodoxe, în toate bisericile din țară se oficiază Slujba Te Deum-ului la începutul anului nou bisericesc, pe data de 1 septembrie.
În septembrie începea anul iudaic
În Vechiul Testament, noul an începea tot în luna Tișri (septembrie în calendarul nostru) după porunca lui Dumnezeu către Moise ca ziua întâi a lunii a șaptea să fie și zi de odihnă (Numeri 29, 1).
Începutul anului în această lună amintea israeliților următoarele evenimente: momentul când corabia lui Noe s-a oprit după potop pe Muntele Ararat în luna a șaptea (Facere 8, 4); Moise a coborât din Muntele Sinai cu tablele Legii celei Noi cu legea Domnului, în luna a șaptea – luna septembrie în calendarul nostru (II Cronici 7, 9-10). Marele arhiereu intra în Sfânta Sfintelor o dată pe an, și anume în luna Tișri (septembrie în calendarul nostru). Ziua ispășirii, când se aducea jertfă, era a zecea zi din aceeași lună (Levitic 23, 27). Sărbătoarea corturilor era în ziua a cincisprezecea a lunii Tișri (Levitic 23, 34). Anul sabatic și cel jubileu începeau în luna a șaptea (Levitic 25, 3-4 și 8-10). Lumea creștină nu prăznuiește însă anul Legii vechi, ci Darul noului praznic, cel ce începe cu intrarea Domnului în lume, când El însuși S-a arătat Dătătorul Legii celei Noi. Mântuitorul a scris Noua Lege a lui Dumnezeu pe lespezile inimilor noastre și ne-a curățat de păcate prin scump Sângele Său.
