Inalt Prea Sfintitul Daniel a vorbit ieri la Vaslui in deschiderea Simpozionului Stefan cel Mare si Sfant 500

Anul Stefan cel Mare si Sfint s-a deschis oficial ieri la Vaslui in prezenta presedintelui Romaniei Ion Iliescu.

Manifestarile au debutat la statuia ecvestra a marelui voievod din comuna Bacaoani, unde a fost evidentiata semnificatia zilei de 10 ianuarie 1475, cind ostenii condusi de Stefan cel Mare au obtinut una dintre cele mai stralucite victorii impotriva turcilor condusi de Soliman Pasa.

Dupa depunerea de coroane de flori la statuia lui Stefan cel Mare din comuna Bacaoani, delegatia prezidentiala din care au mai facut parte ministrul culturii si cultelor Razvan Theodorescu,consilierii prezidentiali Corina Cretu si Octavian stireanu, consilierul de stat Victor Opaschi si senatorul Ion Solcanu s-a deplasat in Piata Civica din municipiul Vaslui.

Aici s-a savirsit mai intii un Te-Deum de catre un sobor de ierarhi, preoti si diaconi, in frunte cu Inalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Inalt Prea Sfintitul Petru, Mitropolitul Basarabiei, Prea Sfintitul Ioachim, Episcopul Husilor, Prea Sfintitul Casian, Episcopul Dunarii de jos si Prea Sfintitul Ioachim Bacauanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Romanului. La finalul slujbei de Te-Deum , au luat cuvintul presedintele Ion Iliescu si Ministrul Culturii si Cultelor, domnul Razvan Theodorescu.

Dupa alocutiunile celor doi, oficialitatile prezente au depus coroane de flori la statuia voievodului Stefan cel Mare si Sfant din Piata Civica a Municipiului Vaslui.

A urmat apoi un Simpozion cu tema Stefan cel Mare si Sfint 500, in prezenta Excelentei sale, domnul Ion Iliescu, presedintele Romaniei, in deschiderea caruia au vorbit domnul Razvan Theodorescu, Ministrul Culturii si Cultelor, si Inalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei.

La acest moment care s-a desfasurat in Sala de Conferinte a Prefecturii Vaslui, au fost prezenti si Prea Sfintitul Ioachim, Episcopul Husilor, precum si numerosi istorici si profesori din cadrul Academiei Romane, ai Institutului de Istorie din Bucuresti, ai Directiei de Cultura, Culte si Patrimoniu National Bacau si ai Universitatilor din Suceava, Iasi si Bucuresti.

Domnul Ministru Razvan Theodorescu al Culturii si Cultelor a spus printre altele:

‘Impreuna cu colegul Solcanu si cu alti colegi, pregatim un volum, care sper ca va reprezenta felul in care vedem epoca lui Stefan cel Mare; as spune astazi dupa ce presedintele Ion Iliescu al Romaniei a aratat dimensiunea europeana intr-un chip exemplar si a facut trimiteri la actualitatea care ii priveste pe vecini si intreaga Europa, as aminti numai trei lucruri: Stefan cel Mare, noi nu trebuie sa uitam si trebuie sa o punem intr-un cadru mereu continental, este un moment de superba stabilitate intr-un loc intr-o parte a lumii care era vanturata de toate vanturile continentului, 47 de ani, este nu numai o domnie unica in istoria cea veche a romanilor, este nedepasita decat in doua cazuri in vremea sa, de Friederich al III-lea de Habsbourg, si in veacul al XV-lea de ducele Burgundiei, Filip cel Bun. Nu exista alta domnie continentala care in Est si Vest sa prezinte o stabilitate atat de mare. Nu trebuie sa uitam ca este aparatorul identitatii noastre, cea a romanilor de aici. Este printul care apara Ortodoxia. Trebuie sa va spun ca foarte recent la Patrauti in partile Sucevei, a fost descoperita intreaga fresca de acolo, care reprezinta simbolul acesta al descoperii Crucii si al mesajului lui Constantin cel Mare. Inscriptiile sale la Razboieni, o pagina superba, la Milisauti, care arata ce insemna in istoria romanilor o batalie pentru credinta. In sfarsit, al treilea element, efectiv creator de civilizatie, de sinteza. Daca cineva ma va intreba ce este Romania astazi? Este continuatoarea intr-adevar a sintezei stefaniene. Acesta este Stefan pe care vrem, dincolo de mitul sau, sa-l vedem tot timpul intr-o istorie nationala si intr-o istorie Europeana la ceasul intrarii noastre in niste structuri europene, pentru ca eream de demult in Europa. Aceste embleme sunt ale noastre, cum francezii, englezii, italienii, spaniolii isi au propriile mituri la care nu renunta niciodata.’

Inalt Prea Sfintitul Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, a declarat urmatoarele:

‘Vocatia marelui voievod, pe care o sarbatorim anul acesta de a face sinteza si sintezele acestea care se vad in multe din operele de arta din timpul sau, se vad in mod constant in stilul stefanian care a devenit in Biserica o intalnire intre Bizant si Occident. In prefata calendarului nostru de anul acesta, am subliniat pe scurt specificul acestei sinteze, in bisericile stefaniene. Se stia ca Bizantul, prin Sfanta Sofia, se caracterizeaza printr-o coborare a cerului pe pamant. In cupola bizantina se vede taina Intruparii. Acest lucru a fost remarcat in mod deosebit de catre Lucian Blaga in expresia transcendentul care coboara. Aceasta coborare a lui Dumnezeu spre noi ca iubire, ca milostivire, simbolizata de cupola mare si frumoasa bizantina, nu era o imagine completa a tainei mantuirii, pentru ca lipsea ideea de inaltare a omului mantuit. Atunci in Moldova s-a adus o completare a stilului bizantin a cupolei, prin inaltarea acesteia in turla. Si avem de a face cu o cupola elevata intr-o turla gotica, dar turla gotica stefaniana nu mai este turla gotica sfasietoare din Occident, ci este una smerita, astfel Biserica este vazuta de afara ca o faclie de inviere. Deci, merita mai intai scolile noastre de teologie, impreuna cu toti iubitorii de arta sacra sa adanceasca aceasta sinteza, pentru ca in sinteza respectiva arhitecturala, se arata aceasta sinteza intre smerenie si bucurie ca si componentele demnitatii noastre romanesti. As incheia spunand ac Stefan cel Mare si Sfant are in Moldova un simbol, un stejar. Stejarul isi permite sa aiba coroana larga pentru ca are radacini adanci. Stefan cel Mare seamana cu un stejar pentru ca a ramas profund inradacinat in credinta crestina si spiritualitatea romaneasca, si in acelasi timp ca si coroana unui stejar a avut relatii cu toate tarile crestine importante vecine. Avea tactica militara a cruciatilor aplicata in terenul Moldovei, avea arme de provienienta occidentala. Avea medici occidentali de la cea mai vestita Facultate de Medicina din Evul Mediu, Padova. Trei medici din Padova, unul a murit pe drum, datorita unei intamplari, dar doi au ajuns in Moldova. Deci, sunt cateva subiecte asupra carora noi daca meditam mai mult in acest an avema mi multa bucurie si mai multa demnitate. Va multumesc!’

Simpozionul a fost urmat de vernisajul Expozitiei Stefan cel Mare si Sfant – 500 care a avut loc in Sala Arta a Muzeului Judetean Vaslui. Manifestarile de astazi s-au incheiat cu o vizita la Monumentul Movila lui Burcel si la ansamblul manastiresc.

Mentionam ca manifestarile dedicate voievodului Stefan cel Mare si Sfint vor continua pe intreg parcursul anului 2004, in toate zonele tarii. Punctul culminant al evenimentelor va avea loc la Putna, pe 2 iulie, atunci cind se vor implini 500 de ani de la trecerea la cele vesnice a marelui voievod.

Comentarii Facebook


Știri recente