În pelerinaj coboară tainic parfumul veșniciei

În ajunul praznicului împărătesc al Intrării Domnului în Ierusalim, Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor au organizat în Capitală pelerinajul de Florii la care au participat ierarhi, preoți, monahi, monahii și credincioși din București și din județul Ilfov, informează „Ziarul Lumina”. Pelerinajul de Florii este o prevestire a luminatei zile a Învierii Domnului Iisus Hristos, dar și o anticipare a trecerii noastre de pe pământ la viața veșnică, în cetatea netrecătoare din Împărăția cerurilor.

Interzis timp de 60 de ani de regimul totalitar, tradiționalul pelerinaj de Florii continuă de patru ani să fie o mărturie a bucuriei noastre de creștini și o rememorare simbolică a Intrării Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, când a fost primit cu bucurie de cei care-L iubeau, purtând în mâini ramuri de finic și stâlpări. Deși se anunțase o zi ploioasă și mohorâtă, Bunul Dumnezeu a îngăduit ca ieri să fie o vreme caldă, cu doar câteva adieri de vânt, ceea ce a făcut ca la pelerinaj să participe câteva mii de credincioși din Capitală și împrejurimi. ‘Pelerinajul începe într-o biserică și se termină în biserică, deoarece Biserica, în lumea aceasta, conține în formă concentrată și profetică taina Ierusalimului ceresc, taina Împărăției cerurilor, taina Împărăției Tatălui și a Fiului și Sfântului Duh’, reliefa Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române în cuvântul de învățătură de la finalul pelerinajului. Astfel, pelerinajul din ajunul praznicului Intrării Domnului în Ierusalim a început după săvârșirea Vecerniei, la Mănăstirea Radu Vodă, unde Preasfințitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a binecuvântat ramurile de salcie, ulterior împărțite numeroșilor credincioși care au umplut curtea mănăstirii. De acolo, alaiul pelerinilor, în fruntea cărora s-au aflat preoții din protoieriile Capitalei și ale județului Ilfov, preoții de caritate din spitale, aziluri de bătrâni, unități militare, penitenciare și cimitire, consilieri și părinții vicari eparhiali și patriarhali și Preasfințitul Varsanufie Prahoveanul, a mers pe câteva străzi ale Bucureștilor pentru a vesti locuitorilor cetății că trebuie să se pregătească pentru a întâmpina în oraș, în case și în suflete pe Mântuitorul Iisus Hristos, precum odinioară în Ierusalim. Timp de aproximativ două ore, traficul intens de pe arterele centrale ale orașului a încetat pentru a lăsa liniștea să se aștearnă și pentru ca astfel să se pregătească calea alaiului numeros și luminos al preoților îmbrăcați în frumoase veșminte, întrucât acest pelerinaj de Florii este o prevestire a luminatei zile a Învierii Domnului. Patru preoți au purtat icoana mare a Intrării Domnului în Ierusalim în mijloc, în timp ce șase maici care au mers alături au tămâiat calea pelerinajului. În cântări duhovnicești și rugăciuni, mulțimea de pelerini s-a deplasat pe bulevardele Mărășești și Dimitrie Cantemir, apoi pe străzile: Bibescu Vodă, Șerban Vodă, Principatele Unite, Ienăchiță Văcărescu, Sfânta Ecaterina, Bibescu Vodă și la final pe Aleea Dealul Mitropoliei, unde pelerinii au fost întâmpinați de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. În timpul pelerinajului s-au săvârșit ectenii mici și rugăciuni de binecuvântare pentru popor și oraș la Biserica ‘Sfântul Spiridon’ – Nou, Paraclis patriarhal, unde alaiul a fost întâmpinat de preoții și credincioșii din parohiile ‘Sfântul Spiridon’ – Nou, ‘Sfântul Mare Mucenic Dumitru’ – Slobozia și ‘Sfântul Alexe’ din Protoieria III Capitală, și la Biserica ‘Sfânta Ecaterina’, paraclisul Facultății de Teologie Ortodoxă ‘Justinian Patriarhul’, unde preoții profesori și studenții teologi au întâmpinat pelerinii.

Chemare la tainele dumnezeiești

Asemenea celor din Ierusalim care își așezau hainele înaintea Domnului Hristos și înălțau glasuri de bucurie, oameni de toate vârstele și categoriile profesionale au lăsat grijile și apăsările cotidiene deoparte și, având ramuri de salcie și buchete de flori în mâini, au adus slavă Mântuitorului Iisus Hristos. Prin vestea bătăilor de toacă și a imnelor duhovnicești, pelerinajul i-a chemat pe toți să se alăture, să devină mărturisitori ai credinței în Înviere și să conștientizeze că sunt doar niște călători spre cetatea cea veșnică, spre Ierusalimul cel ceresc. Această chemare probabil au simțit-o și acei oameni care, deși nu știau ce se petrece, fie s-au alăturat și ei mulțimilor de pelerini, fie au rămas timizi pe margine, furați însă de frumusețea pelerinajului, și au primit cu bucurie ramurile de salcie oferite de pelerini.

Dintr-o dată, esplanada Catedralei patriarhale a fost acoperită de o mare de oameni. Pelerinii au fost întâmpinați aici de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a rostit rugăciunea de binecuvântare a icoanei Intrării Domnului în Ierusalim și a celor 5.000 de iconițe de Florii, ce au fost împărțite pelerinilor.

Preafericirea Sa a arătat că pelerinajul de Florii are multe înțelesuri duhovnicești de mare folos pentru viața noastră de creștini, întrucât acesta este o pomenire a Intrării Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, o proclamare a biruinței lui Hristos asupra morții lui Lazăr, o prevestire a biruinței asupra propriei Sale morți și, totodată, o prevestire a învierii celei de obște la cea de-a doua venire a Mântuitorului Iisus Hristos.

De asemenea, pelerinajul este o binecuvântare pentru popor și cetate, iar, în al patrulea rând, este o preînchipuire a trecerii noastre din lumea aceasta în Ierusalimul ceresc, așa cum Domnul Hristos a trecut prin Înviere din Ierusalimul pământesc în Ierusalimul ceresc.

‘Pelerinajul este o mărturisire a credinței noastre’

‘Acest pelerinaj de Florii este și o mărturisire a credinței noastre în biruința lui Hristos asupra morții. Evanghelia ne spune că o mulțime de oameni care au văzut în Betania cum Hristos a chemat pe Lazăr și apoi l-a înviat, acea mulțime a fost cea care mărturisea cel mai mult că El este Împăratul lui Israel, că este Cel binecuvântat, Cel ce vine întru numele Domnului. Credința aceasta în puterea lui Hristos a dăruit viață celor care cred în El. Ceea ce trebuie să reținem în mod deosebit este că învierea din morți nu este un fenomen natural, ci este un dar al lui Hristos pentru întreaga umanitate. Vor învia și cei care au crezut și cei care nu au crezut în El, dar cei care au crezut vor fi cu El în bucuria și lumina Preasfintei Treimi în Împărăția cerurilor. Când Mântuitorul Iisus Hristos s-a apropiat de mormântul lui Lazăr și a spus că el va învia, una din surorile lui Lazăr a spus că știe că va învia la învierea cea de apoi, iar Mântuitorul îndată a spus: ‘Eu sunt Învierea și Viața’. Deci, Învierea este o persoană, nu un fenomen natural. Învierea este darul Persoanei Dumnezeiești care are în ea viața veșnică. Unindu-se cu umanitatea, Hristos Domnul dăruiește omenirii viața Sa veșnică. De aceea noi ne bucurăm foarte mult când ne aducem aminte de învierea lui Lazăr pentru că învățăm din această înviere că cine iubește pe Hristos devine prietenul Lui și nu va fi lăsat în stricăciune – nici în stricăciunea păcatului, pentru că va fi eliberat, nici în cea a suferinței, pentru că va fi vindecat’, a subliniat Preafericirea Sa.

Pelerinajul de Florii este o anticipare a trecerii noastre de pe pământ la viața veșnică, în cetatea netrecătoare din Împărăția cerurilor, a evidențiat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, iar participarea la acest pelerinaj nu este timp pierdut, ci timp câștigat, ‘timp sfințit, timp deschis spre veșnicie, este timpul în care coboară tainic parfumul și aroma vieții veșnice’. ‘Trecem la viața veșnică într-o zi, iar singurul lucru care contează din viața noastră este câtă lumină am adunat în suflete prin credință și fapte bune și câtă lumină am răspândit în jurul nostru prin credință mărturisită și prin virtuți și fapte bune, înflorite și roditoare’, a mai precizat Preafericirea Sa.

După cele 40 de zile de post, pocăință și nevoință, ne îndreptăm spre Săptămâna Pătimirilor Domnului pentru a ajunge ca să ne bucurăm duhovnicește împreună cu Cel înviat din morți.

Dar pentru a simți această bucurie avem nevoie de florile credinței și ale virtuților, simbolizate de ramurile de finic și de salcie și flori. Pelerinajul este o trăire profundă și unică și cu greu se poate exprima în cuvinte. El nu s-a încheiat, ci continuă datorită pelerinilor, ce au devenit mărturisitori ai Învierii Domnului Hristos, și prin răspândirea neîncetată a veștii celei mai însemnate pentru viața omului, și anume viața veșnică.

Comentarii Facebook


Știri recente