În Patriarhia Română se organizează alegeri pentru Adunările Eparhiale

În luna aprilie 2010, în ziua de 15 sau 22, potrivit Hotărârii Sfântului Sinod nr. 6282/29.10.2009, în fiecare din eparhiile Patriarhiei Române se organizează alegeri pentru Adunările Eparhiale, informează ‘Ziarul Lumina’, întrucât mandatele actualilor membri, clerici și mireni, aleși în ziua de 4 mai 2006, expiră.

Ce este Adunarea Eparhială și cine face parte din ea

În Patriarhia Română, la nivelul fiecărei eparhii (episcopii sau arhiepiscopii) există o Adunare Eparhială, definită de Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, ca ‘organism deliberativ pentru toate problemele administrative, culturale, social-filantropice, economice și patrimoniale ale eparhiei’ (art. 90). Președintele Adunării Eparhiale, ca de altfel al tuturor celorlalte organisme de la nivel eparhial, este întotdeauna chiriarhul (episcopul sau arhiepiscopul). Alături de chiriarh, în fiecare eparhie, membri ai Adunării sunt și arhierii-vicari, și episcopii-vicari. Ierarhii sunt, deci, membrii de drept ai Adunării Eparhiale. Pe lângă ei, fiecare Adunare Eparhială se compune din 30 de reprezentanți aleși ai clerului și ai credincioșilor, în proporție de o treime clerici și două treimi mireni. Cei 30 de reprezentanți se aleg pe termen de 4 ani; și pot fi aleși pentru cel mult două mandate. Limitarea la cel mult două mandate, indiferent că sunt consecutive sau nu, a fost introdusă de noul Statut al Bisericii Ortodoxe Române (aprobat de Sfântul Sinod în noiembrie 2007 și intrat în vigoare în ianuarie 2008, după publicarea în Monitorul Oficial al României, nr. 50/22 ian. 2008).

Condițiile ce se cer a fi îndeplinite pentru a putea candida

În primul rând, candidații pentru Adunarea Eparhială trebuie să constituie exemple de ‘viață morală și religioasă demnă de un creștin’ (art. 91 al. 1 Statut).

Pentru clerici se cere să aibă cel puțin gradul profesional definitiv și ‘să se fi distins printr-o activitate deosebită și purtare exemplară’ (art. 73 al. 1 și 74 al. 1 din Regulamentul pentru funcționarea organelor deliberative, în continuare ROD).

Pentru mireni se cere a fi desemnați în prealabil de Consiliul Parohial al parohiei din care provin (art. 87 al. 2 ROD). Iar pentru această desemnare este necesar ca ei să fie înscriși în lista Adunării Parohiale a parohiei respective și să fi împlinit vârsta de 30 de ani (art. 88 al. 1 ROD).

Pentru depunerea oricărei candidaturii este necesară și binecuvântarea ierarhului locului (art. 91 al. 1 Statut). Candidaturile trebuie depuse la biroul electoral eparhial cu cel puțin 30 de zile înainte de data stabilită pentru alegeri (art. 75 ROD).

Cum sunt aleși cei 30 de membri ai Adunării Eparhiale

Fiecare eparhie, la nivelul căreia se constituie un birou electoral eparhial, este împărțită în câte zece circumscripții electorale; în fiecare circumscripție se alege un membru cleric și doi mireni (art. 65 ROD). La nivelul fiecărei circumscripții electorale, lucrările se desfășoară într-una din bisericile parohiale sub președinția unui delegat eparhial, desemnat de chiriarh (art. 66 ROD).

Alegerea se face de fapt în două ședințe care se desfășoară imediat una după cealaltă: prima pentru alegerea reprezentantului cleric; cea de-a doua pentru alegerea celor doi reprezentanți mireni (art. 90 ROD).

Alegerea reprezentanților clerici

Membrii clerici ai Adunării Eparhiale se aleg de către toți preoții și diaconii în funcție, constituiți în colegii electorale clericale, pe circumscripții (art. 91 al. 3 Statut). În ziua stabilită, la orele 10.00 a.m., toți preoții și diaconii care funcționează efectiv la una din bisericile parohiale din cuprinsul eparhiei se adună în cele zece biserici desemnate prin ordinul circular al Centrului eparhial, fiecare în circumscripția de care aparține. Se constituie astfel cele zece colegii electorale clericale (art. 76 ROD).

După săvârșirea rugăciunii, delegatul eparhial desemnează, în mod provizoriu, un secretar care face apelul nominal după lista oficială a membrilor clerici ai circumscripției (art. 78 ROD). Pentru constituirea valabilă a colegiului electoral trebuie întrunită majoritatea absolută (mai mult de jumătate) a clericilor alegători din circumscripția respectivă; în caz contrar, alegerea se amână peste 14 zile, când se va face indiferent de numărul clericilor alegători prezenți (art. 79 ROD).

Constatând că numărul alegătorilor prezenți corespunde prevederilor regulamentare, delegatul eparhial procedează la constituirea definitivă a biroului electoral de circumscripție. Ca președinte, cu consimțământul adunării, el desemnează doi secretari și doi membri preoți, persoane de încredere. Apoi anunță colegiului numele candidaților (art. 80 ROD).

Votarea propriu-zisă

Votarea se face prin vot secret. Astfel, unul dintre secretarii adunării dă citire listei clericilor, iar celălalt secretar înmânează fiecăruia dintre clericii alegători (atunci când este strigat) câte un buletin de vot ștampilat cu sigiliul oficial. Apoi se suspendă ședința pentru 15 minute pentru a da posibilitatea alegătorilor să înscrie pe buletin numele candidatului pe care doresc să-l aleagă (art. 82 al. 1 ROD).

Se redeschide ședința; secretarul face din nou apelul nominal și fiecare alegător, atunci când este strigat, se prezintă pentru a depune buletinul de vot în urna pregătită. Introducerea buletinelor în urnă se face în prezența președintelui și a celor doi preoți, persoane de încredere, membri ai biroului electoral; secretarul bifează pe lista de apel pe fiecare alegător, după ce a introdus buletinul în urnă. După ce au votat toți cei prezenți, președintele mai acordă un termen de jumătate de oră, timp în care ar putea vota și eventualii întârziați; apoi declară votarea închisă (art. 82 al. 2-5 ROD).

Numărătoarea voturilor se face de președinte și de cei doi secretari, luând unul câte unul buletinele din urna în care au fost depuse și introducându-le într-o altă urnă goală. Constatându-se că numărul buletinelor corespunde cu numărul votanților, președintele scoate unul câte unul buletinele din urnă, în văzul tuturor, și citește cu voce tare numele înscris pe fiecare buletin, iar secretarii notează voturile acordate fiecăruia dintre candidați. La sfârșitul acestei operații, președintele proclamă rezultatul alegerii, care se înscrie în procesul-verbal. Este declarat ales cel care întrunește majoritatea absolută a voturilor, adică mai mult de jumătate din voturile exprimate. Dacă la prima votare nu întrunește nimeni majoritatea absolută, se organizează îndată o a doua votare. În acest caz este declarat ales cel care întrunește cele mai multe voturi, indiferent de numărul lor (majoritatea relativă). În final, buletinele de vot se ard în fața adunării (art. 83 ROD).

În cazul în care președintele constată că alegătorii prezenți se pronunță de la început în unanimitate pentru un singur candidat, atunci el se proclamă ales prin aclamație; dacă există însă glasuri potrivnice, se procedează la votare (art. 81 ROD).

Procesul-verbal în care se indică circumscripția, locul, data și rezultatul alegerii este verificat și semnat în fața adunării de președinte, de secretari și de cei doi preoți persoane de încredere, adică de toți membrii biroului colegiului, și se înaintează în cel mult 48 de ore Biroului electoral eparhial (art. 84 ROD).

Clericului ales membru în Adunarea Eparhială, dacă este prezent, i se eliberează îndată mandatul respectiv, sub luare de dovadă; dacă este absent, mandatul se încredințează delegatului eparhial, căruia îi revine sarcina de a-l transmite apoi celui ales (art. 85 ROD).

Alegerea reprezentanților mireni

Membrii mireni ai Adunării Eparhiale se aleg de către delegații Consiliilor Parohiale, constituiți în colegii electorale mirenești, pe circumscripții (art. 91 al. 2 Statut). În aceeași zi, după încheierea lucrărilor Colegiului electoral clerical, sub președinția aceluiași delegat al chiriarhului, se întrunește Colegiul electoral mirenesc care va proceda, în mod similar (art. 89 ROD), la alegerea a câte doi reprezentanți mireni în fiecare din cele zece circumscripții electorale ale eparhiei (art. 86 ROD).

Despre contestații

Oricare dintre alegătorii, clerici sau mireni, care participă efectiv la alegeri pot face contestații privind eventuale nereguli sesizate în modul de organizare și desfășurare a alegerilor. Contestațiile se depun la Biroul electoral eparhial în termen de opt zile de la data alegerilor; ele trebuie motivate clar și sprijinite pe un text statutar sau regulamentar. Biroul electoral eparhial, prin intermediul Consiliului Eparhial, înaintează Adunării Eparhiale toate contestațiile împreună cu celelalte acte ale alegerilor eparhiale, pentru a se examina și decide asupra lor la cea dintâi ședință (art. 91-93 ROD).

Convocarea și constituirea Adunării Eparhiale

După încheierea lucrărilor celor două colegii electorale, clerical și mirenesc, delegatul eparhial transmite Consiliului Eparhial procesele-verbale ale celor două ședințe, împreună cu toate documentele referitoare la alegeri. După care, chiriarhul, în calitate de președinte de drept, convoacă noua Adunare Eparhială (art. 94 ROD).

Convocarea se trimite oficial fiecărui membru ales, adică tuturor celor 30. În tot cuprinsul Patriarhiei Române, ședințele de constituire ale noilor Adunări Eparhiale trebuie organizate în decurs de 30 de zile de la data încheierii alegerilor, la reședința fiecărei eparhii (art. 95-96 ROD).

În ziua stabilită și indicată în convocare, în Catedrala eparhială se săvârșește Sfânta Liturghie la care participă toți membrii noii Adunări. Apoi are loc ședința de constituire care va fi deschisă, evident, de chiriarh. În calitate de președinte, tot chiriarhul, cu consimțământul Adunării, desemnează în mod provizoriu doi secretari (un cleric și un mirean). Secretarul cleric face apelul nominal; pe măsură ce sunt strigați, membrii se apropie și depun mandatele în fața prezidiului. Încheindu-se această operație, președintele invită membrii Adunării să se constituie în două secțiuni pentru verificarea mandatelor (art. 97-98 ROD).

Secțiunea I este compusă din membrii aleși în circumscripțiile I-V, iar secțiunea II este compusă din membrii aleși în circumscripțiile VI-X; fiecare secțiune având sarcina de a examina mandatele membrilor celeilalte. În acest scop, președintele împarte dosarele cuprinzând actele electorale împreună cu mandatele respective, precum și eventualele contestații. Ședința în plen se suspendă, fiecare din cele două secțiuni constituindu-se separat sub președinția de drept a celui mai în vârstă membru cleric din sânul ei; fiecare secțiune își alege și un raportor (art. 99-101 ROD).

După încheierea discuțiilor pe secțiuni, președintele Adunării Eparhiale redeschide ședința de plen. Raportorii celor două secțiuni propun mai întâi validarea alegerilor din circumscripțiile electorale în care nu au existat probleme deosebite și a celor împotriva cărora au existat eventuale contestații, însă nemotivate. Apoi, actele alegerilor cu contestații motivate se depun la prezidiu, pentru a fi transmise Comisiei speciale de organizare și validare, care va fi ulterior aleasă de Adunare (art. 102 al. 1 ROD).

Dacă în urma acestei proceduri se constată că au fost validate majoritatea mandatelor, adică cel puțin 16, președintele declară Adunarea Eparhială legal constituită și capabilă să adopte hotărâri valabile. Membrii ale căror mandate nu au fost încă validate participă și ei mai departe la ședințele și lucrările Adunării, având aceleași drepturi și obligații ca și membrii validați, până când Adunarea hotărăște definitiv asupra validării sau invalidării mandatelor lor (art. 102 al. 2-3 ROD).

Adunarea fiind astfel constituită, se stabilește în mod definitiv biroul, alegându-se trei secretari: un cleric și doi mireni. Secretarul cleric este desemnat de președinte ca secretar general; acesta este dator a pregăti lucrările Adunării, punându-le la dispoziția președintelui și a celorlalți membri ai biroului. Ceilalți doi secretari iau note pentru sumar, țin evidența membrilor care cer cuvântul și în general îl ajută pe secretarul general (art. 103 ROD).

Pentru studierea și formularea propunerilor asupra problemelor ce urmează a fi supuse deliberării, la începutul fiecărui mandat de 4 ani, membrii Adunării Eparhiale se împart în cinci comisii permanente de lucru, fiecare având câte un președinte și un raportor (dintre membrii ei), desemnați de plen, la propunerea președintelui Adunării Eparhiale, adică a chiriarhului. Cele cinci comisii sunt: 1. Comisia administrativ-bisericească; 2. Comisia culturală și educațională; 3. Comisia economică, bugetară și patrimonială; 4. Comisia social-filantropică; 5. Comisia organizatorică, juridică și de validare (art. 94 Statut). Rapoartele comisiilor, semnate de președinți și raportori (secretari), se prezintă în scris președintelui Adunării Eparhiale, adică chiriarhului, înaintea deschiderii ședinței de plen în care ele urmează să se discute (art. 105 al. 4 ROD).

Comisia organizatorică, juridică și de validare, imediat după constituirea sa, procedează la examinarea mandatelor rămase nevalidate, făcând propuneri Adunării pentru validarea sau invalidarea lor definitivă (art. 106 al. 1 ROD).

Atribuțiile Adunării Eparhiale

Printre atribuțiile Adunării Eparhiale prevăzute de Statutul Bisericii Ortodoxe Române (art. 92) se găsesc următoarele:

– susține interesele și drepturile Bisericii și ale eparhiei, în conformitate cu prevederile canonice, statutare și regulamentare bisericești;

– veghează la respectarea, în cuprinsul eparhiei, a măsurilor cu caracter unitar – prevăzute de Statut, de regulamentele bisericești și de hotărârile organelor centrale bisericești – referitoare la administrarea bunurilor mobile și imobile ale unităților de cult din întreaga eparhie, precum și a altor bunuri patrimoniale, culturale și epitropești ale acestora;

– susține instituțiile și așezămintele culturale, social-filantropice și economice ale eparhiei;

– aprobă înființarea, desființarea și delimitarea teritorială a protopopiatelor, la propunerea Consiliului Eparhial;

– aprobă raportul general anual întocmit de Consiliul Eparhial și hotărăște măsuri pentru o bună desfășurare a activităților eparhiei;

– aprobă contul de execuție bugetară și bilanțul financiar contabil al eparhiei, al instituțiilor și fundațiilor eparhiale, precum și măsuri pentru asigurarea bunurilor bisericești;

– aprobă bugetul general al eparhiei, al instituțiilor și fundațiilor eparhiale;

– hotărăște cu privire la modul de administrare a bunurilor eparhiei, precum și ale instituțiilor și fundațiilor eparhiale, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare;

– alege, la propunerea chiriarhului: pe membrii Consiliului Eparhial, pe cei trei membri titulari și pe cei doi supleanți ai Consistoriului Eparhial, precum și unul, doi sau trei preoți ca membri ai Consistoriului Mitropolitan.

Chiar în ședința de constituire, Adunarea Eparhială deleagă trei reprezentanți eparhiali, un cleric și doi mireni, pentru Adunarea Națională Bisericească (cf. art. 92 lit. c Statut; art. 107 lit. a ROD), însă procedura alegerii acestei adunări o vom prezenta într-un număr viitor, când vom fi mai aproape de momentul alegerii noii Adunări Naționale Bisericești.

Comentarii Facebook


Știri recente