În Duminica a XXVI-a după Rusalii Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat Sfânta Liturghie în Catedrala patriarhală

Ieri, 23 noiembrie a.c., în Duminica a XXVI-a după Rusalii, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat Sfânta Liturghie în Catedrala patriarhală, alături de Preasfințitul Episcop Mihail al Episcopiei Australiei și Noii Zeelande, Preasfințitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal, și de un sobor de preoți și diaconi.

În cuvântul rostit imediat după citirea Sfintei Evanghelii, Părintele Patriarh Daniel a vorbit despre grija bogatului din Evanghelia de ieri, numindu-l pe înavuțitul peste noapte, un om fără suflet. „Nu a mulțumit lui Dumnezeu și nu a dăruit nimănui nimic din neașteptata, surprinzătoarea rodire a țarinei lui. A început să aibă griji mari. Nu grija săracului care se întreabă în fiecare zi și noapte cu ce să îmi hrănesc copiii, cu ce să mențin casa, ci grija celui care este năpădit de lăcomie multă și nu mai are spațiu care să cuprindă averile sale”, a spus Patriarhul nostru, care a menționat că în îndemnul dat de bogat sufletului său a folosit patru verbe unul după altul: „Suflete acum odihnește-te, mănâncă, bea și veselește-te!”. Singura activitate a acestui om este mâncarea, băutura și veselia. „Sufletul este redus de către acest bolnav la un organ de consum; el trăiește numai biologic. Omul bogat căruia i-a rodit țarina nu mai are suflet, nici la propriu, nici la figurat. La propriu, pentru că sufletul lui este redus la trup și singura hrană este hrana trecătoare, biologică, bunătățile materiale. Nu există în cazul lui nici o hrană duhovnicească care, de fapt, ar trebui să hrănească sufletul. Nu vorbește de recunoștință față de Dumnezeu, de rugăciune, de mulțumire, ci doar de mâncare, de consum. Singurul rost al vieții sale este să mânânce și să bea, să facă umbră pământului. Nu are nici un ideal spiritual, nici în raport cu Dumnezeu, nici cu semenii. Nu mai are nici iubire față de Dumnezeu pentru a-i mulțumi și nici iubire față de semeni pentru a-i milui, pentru a-i ajuta”. În Evanghelie se spune că la noapte sufletul celui înstărit va fi luat. Despre această noapte, unii tâlcuitori spun că este „întunericul minții care a pierdut sensul adevărat al vieții și întunericul inimii care nu mai are în ea nici iubire față de Dumnezeu, nici iubire milostivă față de semeni”. Evanghelia îl mai numește nebun pe acest bogat. „Nu mai este bun la minte, aceasta înseamnă nebun, pentru că nu mai e bun la suflet. Cine nu mai este bun la suflet nu mai poate să se roage lui Dumnezeu și să-i mulțumească pentru binefaceri și să ajute pe săraci”, a continuat Preafericitul Părinte, precizând că nebun este și omul care nu mai e rațional, pentru că rațiunea umană este făcută după chipul rațiunii divine, iar gândirea umană trebuie să se asemene cu gândirea lui Dumnezeu cel milostiv. „Evanghelia ne arată că există două feluri de îmbogățiri – atunci când se adună în jurul nostru lucruri materiale, trecătoare, dar și atunci când adunăm în interiorul nostru lumina rugăciunii și a faptelor prin milostenie. Perioada aceasta a Postului Nașterii Domnului este o perioadă care ne cheamă la îmbogățire a sufletului în fapte bune. O rugăciune în plus este o bogăție de lumină în plus. O lacrimă pentru curățirea de păcate la Spovedanie este o îmbogățire a sufletului de lumină mai multă; un cuvânt bun spus unui om întristat; o bucată de pâine sau o haină oferită unui sărac. Toate acestea se transformă în lumina bunătății care se adună în sufletul nostru, și așa ne îmbogățim cu comorile milosteniei, ale sfințeniei, ale iubirii duhovnicești”, a mai spus Preafericirea Sa, care a amintit și despre părerea părintelui Cleopa despre mântuirea bogaților: „Mai ușor se mântuiește bogatul harnic, drept și milostiv, decât săracul cârtitor”. Și a conchis Patriarhul Daniel: „Nu bogăția în sine este rea, ci lipsa de milostenie, neomenia. De aceea, sunt și mulți bogați milostivi care au zidit biserici, spitale, case de bătrâni, case pentru orfani. Acești bogați milostivi se aseamănă cu Dumnezeu cel milostiv. Deci nu bogăția, ci lăcomia, înrobirea sufletului față de lucrurile trecătoare și limitate, aceasta este boala care trebuie vindecată. Și Evanghelia ne îndeamnă ca din ceea ce am primit de la Dumnezeu să împărțim și altora, și atunci ne asemănăm Lui”.

În cadrul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh a hirotonit pe părintele Valentin Bârlez, preot pe seama parohiei Herăstrău, Protopopiatul II Capitală, și pe părintele Ioan Jucan, diacon pe seama Catedralei patriarhale.

( Sursa: Ziarul Lumina Nr. 274/ 24 noiembrie 2008)

Comentarii Facebook


Știri recente