In Biserica Ortodoxa incepe Postul Mare

In Biserica Ortodoxa incepe Postul Pastelui sau Postul Mare. Postul Pastelui tine 7 saptamani, incepe de astazi si se incheie in noaptea de Inviere. Postul Mare a fost instituit in cinstea Patimilor si Invierii Mantuitorului Iisus Hristos si nu reprezinta doar abtinere de la anumite alimente, ci inseamna pocainta si indreptare sufleteasca prin spovedanie si lucrarea faptelor bune. Parintele arhimandrit Nicolae Arsene, eclesiarh al Catedralei episcopale din Curtea de Arges, ne-a vorbit despre principalele semnificatii ale Postului Mare: ‘Acest post al Patimilor, al Paresimilor, cum se cheama in popor, este randuit tocmai pentru a ne aduce aminte de postul pe care Mantuitorul nostru Iisus Hristos l-a tinut. Este un post mai aspru in care, daca luam ca etalon invataturile Sf. Parinti randuite cu acest post, se consuma in special mancaruri lipsite de grasime, deci si fara ulei, asa cum sunt randuielile cele mai aspre. Postul de bucate, in principal, trebuie sa fie strans legat si de catre postul faptelor bune, de postul credintei, iubirii, pentru ca postul cel lipsit de faptele care duc la mantuire este un post sterp, un post pe care nu-l putem sa-l numim crestin, pentru ca nu numai mancarea face parte din post, ci si toate opririle noastre de la cele lumesti, incepand cu gandurile noastre, cu sufletul, cu pornirile si cu faptele’.

Parintele arhimandrit Nicolae Arsene ne-a subliniat si necesitatea spovedaniei sau a marturisirii pacatelor si a intensificarii rugaciunilor in Postul Mare, la fel ca si in celelalte perioade de post din timpul anului: ‘Se cuvine neaparat sa pregatim sufletul si printr-o spovedanie, printr-o marturisire sincera a pacatelor, prin incercarea de a nu mai pacatui, prin pocainta sincera si prin incercarea noastra de a ne indrepta. Acestea trebuie sa fie insotite de lacrimile pocaintei, de rugaciune, de indreptare a ceea ce este daunator pentru viata noasta. Sf. Grigorie de Nyssa spunea foarte frumos ca in perioada de post opriti-va de la rele, potoliti-va pofta dupa avere straina, feriti-va de castig nedrept, stingeti in inimile voastre iubirea de arginti, caci ce folos daca gura ta nu se atinge de carne, iar tu, prin rautatea ta, mananci pe fratele tau’.

Tot in timpul Postului Pastelui se fac si anumite dezlegari: ‘Exista in acest post si dezlegari prevazute in calendarul nostru crestin-ortodox, zilele de Bunavestire si de Florii, care sunt zile de dezlegare la peste, la vin, la untdelemn si dezlegarile care se fac sambata si duminica, si la vin si la untdelemn, tocmai pentru ca in aceste zile se savarseste si Liturghia Sf. Ioan Gura de Aur care implica automat si impartasirea credinciosilor, dand anumite pogoraminte care se fac credinciosilor si mai ales copiilor, batranilor, bolnavilor, neputinciosilor care, neputand sa posteasca de mancare, li se acorda binecuvantare si pot sa consume peste, sau pot sa consume lapte si oua, acestea neavand neaparat un impediment in mantuirea lor’, a concluzionat parintele arhimandrit Nicolae Arsene.

Care este folosul postului pentru credinciosi ne-a spus parintele arhimandrit Vartolomeu, staretul Manastirii Cozia, din judetul Valcea: ‘Daca este sa ne referim la contextul in care noi astazi postim, in lumea aceasta de secol XXI, trebuie sa stim ca postul este o fapta de virtute, un exercitiu de infranare a poftelor trupului, de intarire a vointei, o forma de pocainta. Deci, este un mijloc de mantuire. Este, in acelasi timp, si un act de cult, adica o fapta de cinstire a lui Dumnezeu, pentru ca el este o jertfa, este o renuntare de voie la ceva care ne este ingaduit, izvorata din iubirea si respectul pe care il avem fata de Dumnezeu. Postul este si un mijloc de desavarsire, de omorare a voii trupului, un semn vazut al ravnei si sarguintei noastre spre asemanarea cu Dumnezeu si cu ingerii, care n-au nevoie de hrana. Cu toate acestea, noi nu trebuie sa exageram’.

Postul Sfintelor Pasti numara sapte saptamani si este un prilej de mai intensa meditatie si rugaciune, de pregatire sufleteasca si trupeasca a credinciosilor pentru intampinarea sarbatorii Invierii Domnului. In manastiri si schituri, o data cu inceperea Postului Mare, se intensifica rugaciunea prin randuieli speciale. Cum traieste obstea Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus primele zile din Postul Pastelui ne-a spus staretul manastirii, parintele arhimandrit Ilarion Urs: ‘Ultima Duminica care a incheiat cele 7 saptamani de pregatire pana la inceperea Sf. si Marelui Post a fost un moment de rascruce, o culme de hotar. In prima Saptamana a Postului Mare, la manastirea noastra, primele trei zile vom incepe, dimineata, cu Utrenia, Ceasurile si Obednita, iar seara, la ora 17.00, Pavecernita Mare si programul de slujba va fi acela ca in tot timpul Marelui Post, iar prima Liturghie a Darurilor de Mai Inainte Sfintite va fi savarsita miercuri dimineata cand, dupa Sf. Liturghie, vom si gusta din bucate, dar fara ulei. Deci, in primele trei zile va fi numai mancare uscata pe care o vor servi numai seara, iar cei care nu pot o vor lua la pranz. Urmatoarea Liturghie va fi vineri seara, pentru ca la noi se oficiaza seara, vinerea, si sambata vom face Liturghia Sf. Ioan Gura de Aur’.

De asemenea, despre modul de viata din obstea Manastirii Cozia in primele zile din Postul Pastelui am aflat detalii de la parintele arhimandrit Vartolomeu, staretul acestei mananstiri: ‘In prima saptamana, mancarea este cu ajunare, fiind randuiala postului aspru, cu mancare numai la ora 17.00, in primele patru zile, iar vineri, dupa Liturghia Darurilor de mai inainte sfintite, mancam la ora 13.00. Mancarea va fi uscata, iar mancare cu untdelemn mancam numai sambata, cand se face Liturghia Sf. Ioan Gura de Aur. In prima saptamana, toti calugarii se pregatesc pentru Sf. Spovedanie si, dupa aceea, pentru Sf. Impartasanie. Este un post care ne intoarce la Adam si Eva, noi fiind constienti ca este foarte important acest post, care ne pregateste ani de ani pe drumul care ne duce in fata lui Hristos, Cel ce ne da mantuirea’.

Comentarii Facebook


Știri recente