Importanta descoperire arheologica la biserica Sf Nicolae din Scheii Brasovului

La Rasnov (judetul Brasov) urmeaza sa se deschida un muzeu al bisericii ortodoxe ?Sf. Nicolae? din localitate. Cele mai importante exponate din noul muzeu vor fi sase pergamente descoperite in urma cu opt ani de preotul paroh Nicolae Gh. Puchianu-Mosoiu in zidurile acestei biserici.

Biserica Sfantul Nicolae a fost construita langa cetatea Rasnovului, unde se pare ca a existat un loc de rugaciune din epoca daco-romana, constructie care a rezistat pana la venirea sasilor, in perioada 1211-1225. Oamenii locului au fost impinsi atunci spre poalele muntilor, la streasina padurii de conifere, unde si-au construit un alt locas de cult. Pentru ca era asezata pe o coasta, un loc accidentat, bisericuta s-a cam surpat cu timpul. In 1996, cu ajutorul lui Dumnezeu si prin hotararea Arhiepiscopiei Sibiului (facand parte din Mitropolia Adrealului, Crisanei si Maramuresului), sfantul locas a primit numele de Biserica Voievodala si a intrat in renovare. S-a vazut atunci ca temelia ei era din piatra bruta, legata doar cu pamant si var, ca in vremurile vechi. Biserica a fost consolidata prin stalpi puternici. Cu ocazia decopertarii acoperisului, au putut fi observate mai bine locurile intunecoase, peste care se adunasera, cu timpul, straturi intregi de reziduuri sedimentate. Lucrand la eliminarea acestora, alaturi de echipa mesterilor care faceau renovarea, Parintele paroh a gasit fragmente din

sase pergamente, in format de 20/25 cm, facute din piele de vitel sau caprioara, pe care erau scrise texte cu caracter liturgic si insemnari marginale. Dupa ce le-a curatat cu mare bagare de seama de praf si fum, cu ajutorul unui fulg de gaina ? operatiune care a durat, desigur cu intreruperi, trei luni, preotul paroh a dus pergamentele la filiala din Brasov a Arhivelor Statului. Din pacate, aici nu exista un specialist care sa poata descifra textele de pe pergamentele gasite in podul bisericii. La Arhivele Statului din Bucuresti rezultatul a fost acelasi. Profesorul Ioan Scurtu, directorul Arhivelor, i-a spus ca pe teritoriul locuit de romani nu s-a mai intilnit o astfel de scriere. Ca urmare, preotul s-a intors cu pergamentele acasa, unde, cu ajutorul dictionarelor de limba rusa, bulgara si sarba, a inceput sa descifreze cuvintele. Multe insa i-au ramas inca necunoscute, fiind probabil de origine medio-bulgara, iar literele de tip uncial,

asemanatoare caracterelor egiptene.

Textele sunt, in marea lor majoritate, in limba slavona. Literele sunt ornate cu vignete, colorate in portocaliu. Preotul pasionat de istorie opineaza ca textele provin din perioada secolelelor XIII, XIV sau XV, la fel cu cele doua manuscrise de la Academia Romana, descoperite tot in biserica din Rasnov de

catre istoricii Ioan Bogdan (1864-1919) si Sextil Puscariu (1877-1948), care le-au si datat astfel.

Pe langa pergamente, au mai fost gasite fragmente din tipariturile diaconului Coresi (? ? c. 1590), precum si peste 40 de manuscrise pe hirtie de Venetia, anterioare acestora. Unele dintre acestea sunt in limba slava, altele in ebraica, altele in limba romana. Manuscrisele difera foarte mult unul de celalalt in ce priveste scrisul si vignetele, ceea ce conduce la concluzia ca la Rasnov a existat o

adevarata scoala de copisti. In opinia preotului, neconfirmata inca de istorici, documentele in limba romana ar putea fi chiar mai vechi decat Scrisoarea lui Neacsu din Campulung (1521), cunoscuta pana acum ca cel mai vechi document scris in limba romana.

Cercetator al trecutului istoric si cultural al zonei in care traieste, preotul Nicolae Gh. Puchianu-Mosoiu este autorul catorva carti cu o astfel de tematica.

Prima atestare documentara a localitatii Rasnov, gasita tot la o restaurare a bisericii ?Sf. Nicolae?, este din 1231. Aceasta este, se pare, cea mai veche biserica ortodoxa din Transilvania, fiind prima ctitorie a lui Dan I (1384-1386), stranepotul lui Basarab I, intemeietorul, la 1324, al Tarii Romanesti, prin unificarea formatiunilor politice existente intre Carpati si Dunare. Pronaosul si clopotnita au fost adaugate in 1773. Importanta si prin arhitectura gotica, specifica timpului, biserica a rezistat navalirii turcilor si tatarilor, dar si cutremurelor si intemperiilor vremii. (Informatiile provin din Monitorul Expres de Sibiu din 15 iulie curent, preluate de Observatorul religios al lui Bogdan Aurel Teleanu, in aceeasi zi)

Comentarii Facebook


Știri recente