Icoanele lui Grigorescu, expuse la Iași

Mănăstirea Agapia, din județul Neamț, este împodobită spre nemurire de icoane, tablouri și compoziții murale realizate de pictorul Nicolae Grigorescu între anii 1858 și 1861, pe când avea doar 20 de ani. Văzând o icoană a Maicii Domnului pictată de Grigorescu, maica stareță din acele vremuri a Mănăstirii Agapia, Tavefta Ursache, a rămas impresionată de talentul pictorului și i-a încredințat lucrarea de executare a picturii interioare a bisericii, informează Ziarul Lumina.

Deși avea doar 20 de ani când a început să picteze interiorul bisericii de la Mănăstirea Agapia, Nicolae Grigorescu a reușit, cu extraordinarul său geniu artistic, să făurească aici o operă de mare valoare, în care a îmbinat cu succes tradiția bizantină cu stilul neoclasic și arta populară românească. Încă din tinerețe, Nicolae Grigorescu a fost un ‘vânător’ de priveliști, colindând uneori prin sate, văi și dealuri cât era ziua de lungă, în încercarea de a cuprinde cu privirea, și apoi cu pensula, cât mai mult din frumusețea peisajului, dar și a sufletului românesc. Tocmai de aceea, în realizarea figurilor de sfinți de la Agapia, artistul s-a inspirat din chipurile monahiilor de la mănăstire, ale copiilor, țăranilor și țărăncilor din satele vecine sau ale vizitatorilor, reușind, astfel, să picteze icoanele din catapeteasmă, tablourile și compozițiile murale într-o concepție nouă, apreciată de critici drept ‘un stil românesc al picturii religioase’.

Cum a ajuns Grigorescu să picteze biserica Mănăstirii Agapia

Cea mai mare restaurare, atât a Bisericii ‘Sfinții Voievozi’, cât și a incintei Mănăstirii Agapia, a avut loc între anii 1840 și 1865. În anul 1858, Nicolae Grigorescu a participat la un concurs organizat pentru pictarea bisericii, la care au mai luat parte și pictorii N. Lefteriu și Louis Girardelli. Lucrarea cu care s-a prezentat Nicolae Grigorescu a fost ‘Sfânta Fecioară Maria cu Pruncul Iisus în brațe’, înconjurată de îngeri, icoană ce se păstrează și astăzi în muzeul mănăstirii. Impresionată de frumusețea icoanei și de renumele de care se bucura Nicolae Grigorescu în calitate de meșter zugrav, stavrofora Tavefta Ursache, stareța din acele vremuri de la Agapia, avea să-i încredințeze acestuia decorarea murală a întregii mănăstiri, care avea o suprafață de aproape două mii de metri pătrați, contra sumei de două mii de galbeni și a ‘trei odăi de șezut’. Potrivit înțelegerii, tânărul pictor își asuma o serie de îndatoriri speciale, cum ar fi aceea de a zugrăvi icoanele de pe catapeteasmă ‘chiar cu mâna me’ sau de a face icoanele împărătești pe o ‘tablă de aramă ce ni se va da de monastire’. Drept ajutoare, Nicolae Grigorescu l-a luat pe meșterul italian Luis Girardelli, zugrav de ornamente, și pe fratele său Ghiță, cu care mai lucrase și în alte ocazii.

‘Chipul românesc’ al Maicii Domnului

Printre icoanele, tablourile și compozițiile murale realizate de Nicolae Grigorescu la Biserica ‘Sfinții Voievozi’ a Mănăstirii Agapia se numără ‘Drumul Crucii’, ‘Ruga în grădina Ghetsimani’, ‘Punerea Mântuitorului în mormânt’, ‘Cina cea de Taină’, ‘Intrarea Mântuitorului în Ierusalim’ sau ‘Sfânta Fecioară Maria cu Pruncul Iisus’, una dintre cele mai cunoscute și apreciate picturi ale marelui artist, pentru realizarea căreia se spune că a folosit ca model o țărancă din satul Filioara, intenționând, astfel, să redea ceea ce el numea ‘chipul românesc al Maicii Domnului’.

Cine vrea să-l cunoască pe Nicolae Grigorescu să viziteze Mănăstirea Agapia

Timp de o lună, din 29 martie până pe 29 aprilie, la Muzeul Unirii din Iași este expusă colecția de icoane realizate de pictorul Nicolae Grigorescu pentru Mănăstirea Agapia, în cadrul unei expoziții intitulată ‘Grigorescu – Artă sacră’. De menționat că este pentru prima dată când aceste icoane au părăsit incinta mănăstirii pentru a fi prezentate într-o expoziție. Vernisajul evenimentului a avut loc joi, 29 martie, și încă din prima zi a atras numeroși iubitori ai artei religioase. Prezentă la vernisajul expoziției, stavrofora Olimpiada Chiriac, stareța Mănăstirii Agapia, a subliniat faptul că ‘cine dorește să cunoască în profunzime arta sacră a lui Grigorescu trebuie neapărat să viziteze Mănăstirea Agapia’.

De asemenea, în cuvântul adresat cu acest prilej, IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a remarcat ‘lumina cerului din picturile lui Nicolae Grigorescu’.

‘Nicolae Grigorescu a încercat să coboare ceva din frumusețea cerului pe pământ. Mulți spun că a reușit acest lucru, alții, din cauza unei oarecare îndepărtări de stilul bizantin clasic, pe care îl întâlnim foarte mult în realizarea icoanelor, spun că nu. Indiferent de aceste păreri, nu putem să nu sesizăm totuși lumina cerului din arta religioasă semnată de Nicolae Grigorescu. Și mai târziu, în picturile lui se simt o anumită sensibilitate, o anumită candoare, un duh aparte, toate izvorâte din sufletul său sensibil, din dragostea lui de natură și de oameni, dar și din experiența de viață sacră cu care s-a întâlnit în cele două mănăstiri pe care le-a pictat, Zamfira și Agapia, experiență care a prins rădăcini în sufletul său. ‘Viața lui Grigorescu o povestesc operele lui. O viață simplă, tăcută, ordonată, o viață puternică, închinată toată artei lui. În arta lui găsim iubirea de bine, de adevăr și de frumos’, spunea Alexandru Vlahuță despre Nicolae Grigorescu. Iar dacă înlocuim cuvântul ‘artă’ cu Dumnezeu, vom vedea definiția aproape deplină a viețuitorului în mănăstire. ‘O viață simplă, tăcută, ordonată, o viață puternică, închinată toată Lui Dumnezeu. În Dumnezeu el își găsește iubirea de bine, de adevăr și de frumos”, a subliniat IPS Teofan.

Comentarii Facebook


Știri recente