Icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului

Față de Sfânta Fecioară Maria, Maica Domnului nostru Iisus Hristos, credincioșii au o relație aparte de dragoste și recunoștință pentru darurile primite. Această dragoste se manifestă și în evlavia lor față de icoanele Maicii, poate și pentru faptul că după moarte a fost ridicată cu trupul la cer, nelăsând în urmă sfinte moaște, precum sfinții binecuvântați de Dumnezeu cu neputrezirea.

Diferența între icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului și celelalte icoane o fac lacrimile și rugăciunea plină de nădejde a nenumăraților credincioși care în decursul timpului și-au plecat genunchii în fața lor. Tocmai datorită acestei evlavii, Fecioara Maria este grabnică ajutătoare celor care se închină acestor icoane.

Icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului nostru Iisus Hristos se găsesc peste tot prin lume, Sfântul Munte Athos fiind binecuvântat cu cele mai multe. În România le găsim la bisericile și mănăstirile vechi, care fie le-au moștenit, fie le-au găsit în mod miraculos, originea lor pierzându-se în timpuri îndepărtate.

Maica Domnului Lidianca

Una dintre cele mai cunoscute icoane închinate Maicii Sale este cea de la Mănăstirea Neamț. Așezată în biserica centrală a mănăstirii, icoana făcătoare de minuni datează din anul 665. A fost pictată în Lida, patria Sfântului Gheorghe (Sfântul fiind zugrăvit pe verso) și dăruită de împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul domnitorului moldovean Alexandru cel Bun, în anul 1429. Icoana Maicii Domnului Lidianca sau de la Neamț este o icoană procesională, dar și o icoană protectoare care a întreținut evlavia credincioșilor și a monahilor.

A plâns 26 de zile

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula a plâns, în anul 1699, timp de 26 de zile. Probabil ca o prevestire a chinurilor românilor transilvăneni din anii ce au urmat. Icoana a fost pictată nu cu mult timp în urmă (1681) de preotul Luca din Iclod și dăruită de nobilul Ioan Cupșa, cel care a și plătit-o, bisericii din satul Nicula. După ce a avut loc minunea, guvernatorul austro-ungar a mutat icoana la castelul său din Benediuc, lângă Dej. A făcut minuni și aici, dar revolta sătenilor din Nicula și din localitățile din jur a determinat aducerea ei înapoi la biserica din Nicula, pe 24 martie 1699, și apoi la Mănăstirea Nicula, unde a rămas până astăzi.

Siriaca, adusă de Măicuța

Maica Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu este mult iubită de credincioși, în fața ei petrecându-se nenumărate minuni. Icoana este o culme a artei sacre siriene (sec. XVI) și a fost adusă în România în anul 1958, de către episcopul Vasilios Samaha și oferită patriarhului Justinian Marina, la dorința Maicii Domnului făcută în vis acestuia. Depusă în Catedrala patriarhală din Bucuresti, icoana a fost adusă la mănăstire în ziua de 25 februarie 1958 de către episcopul sirian și viitorul patriarh al României, Teoctist. Icoana este renumită pentru ajutor în nașterea de prunci și tămăduirea diferitelor boli.

După modelul Sfântului Luca

Despre icoana Maicii Domnului cu Pruncul, de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, județul Vâlcea, se spune că a fost găsită de un cioban, Radu, în trunchiul unui stejar, din care a făcut și biserica, la dorința manifestată în vis a Fecioarei Maria. Conform specialiștilor, icoana, care are pe verso scena Judecății de Apoi, datează de dinainte de 1453 și este zugrăvită după modelul aparținând Sfântului Apostol Luca, cel care a pictat prima oară în icoană pe Fecioara Maria. Conform tradiției, în lume se mai găsesc doar trei astfel de exemplare: la Moscova, Constantinopol și Ierusalim. Maica Domnului cu Pruncul este una dintre cele mai cinstite icoane din țară, atât pentru vechimea și frumusețea ei, cât mai ales pentru nenumăratele minuni săvârșite înaintea ei.

Taurul și icoana

Tot după o veche tradiție, Mănăstirea Hodoș-Bodrog a luat ființă în urma descoperirii icoanei Maicii Domnului cu Pruncul Hristos în brațe. Tradiția spune cum un taur (‘Hodoș’) a scos cu coarnele dintr-o movilă de pământ icoana, pe acel loc credincioșii construind o bisericuță. Icoana au păstrat-o, dovedindu-se a fi făcătoare de minuni. Atât capul osificat al taurului, cât și icoana făcătoare de minuni se află în pronaosul bisericii vechi a mănăstirii. Mulți oameni au plâns în fața acestei icoane, ajutându-i să scape de boli incurabile, vindecând chiar și îndrăciți. (Articol publicat în Ziarul Lumina din data de 12 august 2011)

Comentarii Facebook


Știri recente