Hramul Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul în Cetatea Băniei

Biserica paraclis mitropolitan ‘Sfântul Mare Prooroc Ilie’ din Craiova își serbează astăzi ocrotitorul. Biserica Sfântului Ilie este unul dintre cele mai vechi lăcașuri de închinare din oraș, fiind pictată de renumitul maestru zugrav Gheorghe Tattarescu, informează „Ziarul Lumina”.

Istoria orașului Craiova se regăsește în mare parte sub streașina sfintelor lăcașuri de închinare, adevărate monumente de artă și istorie în Cetatea Băniei. Ridicate spre folosul duhovnicesc și mântuirea credincioșilor, multe dintre ele cu un trecut legendar, bisericile craiovene constituie mai înainte de toate o dovadă de spirit și tradiție creștină în Oltenia. În rândul celor mai vechi se numără și biserica închinată Sfântului Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, împodobită astăzi, la ceas de praznic, în haină de sărbătoare.

Ctitoria boierilor Otetelișeni

Poziționată nu departe de centrul istoric al Craiovei, Biserica ‘Sfântul Ilie’ se plasează printre primele locuri în ierarhia celor mai vechi biserici din zonă, luând în calcul ziua și anul în care a fost temeluită. Un vechi pomelnic al ctitorilor Otetelișeni, descoperit la Mănăstirea Hurezi, în județul Vâlcea, atestă ridicarea ei la data de 11 decembrie 1732. Istoricul Petre Gârboviceanu fixează ca perioadă de construcție anii 1710-1725, ceea ce înseamnă că pe la anul 1720 biserica era aproape finalizată. Ilie Otetelișanu a ridicat mai întâi o bisericuță modestă, cu un singur turn, așa cum rezultă din cartografia anului 1838 privind stricăciunile suferite de biserici în urma unui devastator cutremur. El și-a ridicat ctitoria în locul cel mai aglomerat al orașului, între târgul permanent al Craiovei și Târgul din Afară. În timp, Biserica ‘Sfântul Ilie’ a fost adoptată ca un simbol de către cei care locuiau în această zonă, hramul ei devenind și numele mahalalei în mijlocul căreia își duceau existența. Obiceiul ca oamenii să fixeze ca principale puncte de reper bisericile din mahalalele lor a devenit o obișnuință pentru locuitorii din cetatea Băniei, astfel luând naștere mahalalele: ‘Maica Precista’, ‘Sfântul Gheorghe’ – Vechi, ‘Sfinții Arhangheli’, Hagii Enuși sau Dorobănția. După moartea ctitorului, urmând obiceiului vremii, acesta a fost îngropat chiar în curtea bisericii, mormântul păstrându-se și astăzi.

Ultima biserică pictată de Gheorghe Tattarescu

Până la cutremurul din 1838, Biserica ‘Sfântul Ilie’ nu a suferit nici o reparație. În perioada 1840-1841, Iordache și Grigorie Otetelișanu au refăcut în totalitate biserica, schimbându-i cu totul înfățișarea. Singurul lucru care și-a păstrat forma inițială a fost clopotnița, ea urmând să fie dărâmată abia în anul 1989. Clopotnița de la ‘Sfântul Ilie’ a fost, după părerile unor istorici, mai înaltă decât vestitul turn al Colții din București, ea fiind construită pe șapte etaje.

Printre meșterii care au lucrat la reconsolidarea și refacerea cinstitului lăcaș regăsim nume celebre: Ioniță Tâmplarul, Gheorghe Ocruțui fierarul și marele pictor Constantin Lecca, el fiind cel care s-a ocupat în mod direct de zugrăvirea bisericii. În perioada 1892-1893, biserica a fost pictată de cunoscutul pictor bucureștean Ioanid, sub directa supraveghere a maestrului Gheorghe Tattarescu. Ctitoria Otetelișenilor este ultima biserică pictată de maestrul Tattarescu.

Comentarii Facebook


Știri recente