Hramul Schitului Troianu

În ziua prăznuirii martiriului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, astăzi, 29 august 2012, Schitul Troianu din municipiul Râmnicu Vâlcea a trăit o intensă bucurie duhovnicească, prin cinstirea adusă Ocrotitorului său.

Evenimentul a fost întregit de prezența Înaltpreasfințitului Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, care a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească, înconjurat de un sobor de peste 20 de preoți și diaconi, informează Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Râmnicului.

Sărbătoarea a început în seara zilei de 28 august cu slujba Privegherii, Vecernia cu Litie și Utrenia, la care a participat și chiriarhul locului, iar astăzi a continuat cu Acatistul „Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul” și cu Sfânta Liturghie.

După citirea Sfintei Evanghelii, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Gherasim a ținut un cuvânt de învățătură în care a elogiat viața, activitatea și moartea martirică a celui mai mare prooroc, ce face trecerea de la Vechiul la Noul Testament, Sfântul Ioan Botezătorul – Înaintemergătorul Domnului nostru Iisus Hristos.

La final, Înaltpreasfinția Sa a apreciat activitatea Părintelui Arhimandrit Sava Pleșa, starețul schitului vâlcean care într-o perioadă scurtă de timp a construit o nouă biserică pentru complexul monahal de la Troianu, astăzi la stadiul de pictură.

Răspunsurile la strană au fost oferite de Corala „Sfântul Antim Ivireanul” a Arhiepiscopiei Râmnicului, condusă de dirijorul Marian Cristinel Stroe.

După Sfânta Liturghie a fost săvârșită o slujbă de pomenire pentru ctitorii, stareții, viețuitorii, închinătorii, donatorii și binefăcătorii acestui schit, adormiți întru Domnul.

La acest eveniment au mai fost prezente oficialități locale, preoți, monahi și monahii de la mănăstirile vâlcene și sute de credincioși din eparhie, dar și din țară.

Scurt istoric al Schitului Troianu:

Biserica cu hramul „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”, datând din secolul al XVIII-lea și casa stăreției au fost refăcute de Hrisant Penetis (Hurezeanul), egumenul Mănăstirii Hurezi, între anii 1840 și 1842, ca metoh al Mănăstirii Hurezi, pe un teren al acestuia, invecinat cu proprietatea Mănăstirii Bistrița. Întregul teren din zonă, cu mult mai mare decât cel pe care se află complexul monahal de astăzi, a aparținut celor două mănăstiri vâlcene.

În vara și toamna anului 1848, cu asentimentul autorităților eclesiastice, aici s-a aflat comandamentul militar al armatei de panduri și voluntari condusă de generalul Gheorghe Magheru.

La secularizarea averilor mănăstirești, efectuată prin legea din 1864, schitul Troianu a fost trecut în proprietatea statului, devenind metoh al Mănăstirii Hurezi. Ulterior, din martie 1949 intră în stăpânirea statului comunist.

Până în anul 1972, biserica, turnul clopotniță, casa stăreției și terenul aferent au aparținut de I.A.S. Rm. Vâlcea. Casa stăreției fusese transformată în depozit, foișorul și pridvorul dărâmate, iar biserica devenise grajd pentru vite. Și toate acestea în condițiile în care fostul schit de la Troianu figura din iulie 1966 pe lista monumentelor istorice protejate de stat.

Între anii 1972 și 1975, întregul complex de clădiri a fost restaurat de Comitetul de Cultură și Educație Socialistă Vâlcea. Din 18 octombrie 1973, monumentul istoric a fost transferat în administrarea Muzeului Județean Vâlcea, fiind numit la acea vreme, „Casa Magheru”. După restaurare, aici a fost amenajat Muzeul „General Gheorghe Magheru”. Aflat într-o zonă periferică a orașului, muzeul a avut un flux mic de vizitatori, cu mult sub cheltuielile de salarizare a personalului și de întreținere a clădirilor.

După anul 2002, mănăstirea a fost restaurată cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Gherasim, astăzi Arhiepiscopul Râmnicului și purtarea de grijă a părintelui stareț Arhim. Sava Pleșa. Pe 15 iulie 2008, la inițiativa părintelui Arhim. Sava Pleșa, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Gherasim a pus piatra de temelie a noii biserici cu hramul „Izvorul Tămăduirii”. Astăzi, construcția noii biserici este finalizată, în prezent desfășurându-se lucrările de pictură în interior și exterior. Noua biserică deține și un demisol unde se pot organiza conferințe bisericești, simpozioane, expoziții s-au alte evenimente religioase și culturale. Ctitorii principali care au adus sprijinul la ridicarea acestui sfânt lăcaș sunt preotul Chiril cu soția sa, preoteasa Lidia, și Ana Chiril. Pictura paraclisului de la demisolul bisericii a fost realizată între anii 2010 și 2011, de pictorița Tania Costea din Buzău. Schitul are în prezent nouă viețuitori.

Comentarii Facebook


Știri recente